Ultimele 20.000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) către Agenția Națională a Arhivelor (ANA), instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției. S-a întâmplat miercuri, 11 iunie, în ajunul comemorării deportării în masă din 12-13 iunie 1941 din fosta RSS Moldovenească.

În curând, persoanele interesate – rudele și cercetătorii – vor avea acces, la ANA, la circa 48.000 de dosare desecretizate, transmise de la toate instituțiile statului, care conțin aproximativ 100.000 de nume. Cel mai vechi dosar este din anul 1920, iar cel mai recent – din 1986.

La evenimentul care a marcat încheierea procesului de desecretizare, derulat timp de zece ani, au participat prim-ministrul Dorin Recean, ministra Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin, ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru, directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, precum și directorul Agenției Naționale a Arhivelor.

Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57.000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice. Procesul de reabilitare și desecretizare a acestor dosare a fost gestionat de Comisia de examinare a cererilor de reabilitare, care funcționează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg.

Potrivit datelor oficiale, în prima operațiune de deportări, organizată pe teritoriul actual al Republicii Moldova, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost strămutate peste 20.000 de persoane. Specificul acestei deportări a fost despărțirea taților de familie; bărbații au fost duși în închisori sau lagăre de muncă forțată, iar mamele și copiii – în așezări speciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Per total, cele trei deportări din RSSM – din 1941, 1949 și 1951 – au vizat strămutarea forțată în vagoane de vite a 56.912 persoane, fiind operațiuni elaborate special pentru decimarea elitelor de pe teritoriul actual al Republicii Moldova, indiferent de naționalitate și limbă vorbită.

#deportari #dosare desecretizate #Moldova #primul val

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.