După zece ani de muncă, ultimele dosare ale victimelor represiunilor staliniste au fost desecretizate

Ultimele 20.000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) către Agenția Națională a Arhivelor (ANA), instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției. S-a întâmplat miercuri, 11 iunie, în ajunul comemorării deportării în masă din 12-13 iunie 1941 din fosta RSS Moldovenească.

În curând, persoanele interesate – rudele și cercetătorii – vor avea acces, la ANA, la circa 48.000 de dosare desecretizate, transmise de la toate instituțiile statului, care conțin aproximativ 100.000 de nume. Cel mai vechi dosar este din anul 1920, iar cel mai recent – din 1986.

La evenimentul care a marcat încheierea procesului de desecretizare, derulat timp de zece ani, au participat prim-ministrul Dorin Recean, ministra Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin, ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru, directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, precum și directorul Agenției Naționale a Arhivelor.

Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57.000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice. Procesul de reabilitare și desecretizare a acestor dosare a fost gestionat de Comisia de examinare a cererilor de reabilitare, care funcționează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg.

Potrivit datelor oficiale, în prima operațiune de deportări, organizată pe teritoriul actual al Republicii Moldova, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost strămutate peste 20.000 de persoane. Specificul acestei deportări a fost despărțirea taților de familie; bărbații au fost duși în închisori sau lagăre de muncă forțată, iar mamele și copiii – în așezări speciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Per total, cele trei deportări din RSSM – din 1941, 1949 și 1951 – au vizat strămutarea forțată în vagoane de vite a 56.912 persoane, fiind operațiuni elaborate special pentru decimarea elitelor de pe teritoriul actual al Republicii Moldova, indiferent de naționalitate și limbă vorbită.

#dosare desecretizate #primul val #deportari #Moldova

Municipiul Chișinău continuă să fie principala gazdă pentru persoanele refugiate din Ucraina, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Migrație, la data de 7 iulie 2025. Conform acestora, în municipiul Chișinău se află înregistrați oficial 45585 de beneficiari de protecție temporară. Aceștia reprezintă o parte importantă a celor 76380 de refugiați înregistrați la nivelul întregii Republici Moldova.

Cei mai mulți refugiați din Ucraina stabiliți în municipiul Chișinău locuiesc în sectorul Botanica – 9677 de persoane. Urmează sectorul Centru, care găzduiește 6152 persoane, apoi Rîșcani – 5922 refugiați, Buiucani – 4755 persoane și Ciocana – 3354 persoane.

Majoritatea refugiaților din Chișinău sunt adulți cu vârste între 18 și 59 de ani, însumând peste 32 de mii de persoane. Din totalul populației refugiate, se mai regăsesc 9946 copii și adolescenți, precum și peste 3000 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani.

Datele arată o creștere cu 285 de persoane mai mult față de ultima raportare din 30 iunie 2025.

„Chișinăul rămâne un oraș al solidarității și al compasiunii. Continuăm să oferim sprijin celor care au fost nevoiți să-și părăsească locuințele din cauza războiului. Mulțumim tuturor locuitorilor municipiului pentru empatie și implicare. Împreună, facem din Chișinău un loc sigur și primitor pentru toți”, a declarat viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici.