Respectarea orelor exacte de masă în fiecare zi poate fi o provocare. În plus, cele mai bune ore de masă se pot schimba de-a lungul vieții, dar nu înseamnă că orele de masă nu contează. De fapt, cercetările sugerează că ora din zi în care mâncăm și timpul care se scurge între mese pot avea efecte profunde asupra sănătății noastre.

Deși mulți dintre noi tind să simtă că ceea ce mâncăm are un impact mai mare decât ora la care mâncăm, este important să ne amintim că corpul nostru digeră alimentele diferit în diferite momente ale zilei. Multe dintre aceste fluctuații zilnice sunt legate de ritmul circadian, ciclul care ne moderează tiparele somn-veghe pe parcursul a 24 de ore, transmite Libertatea.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orele potrivite să iei micul-dejun, prânzul şi cina

Menținerea unui program consistent de masă de la o zi la alta poate aduce beneficii precum pierderea în greutate în cazul persoanelor cu probleme de greutate, de o creștere a energiei și de o reducere a factorilor de risc metabolici pentru boli cronice.

Totuși, este posibil să nu fie întotdeauna posibil să mănânci la aceeași oră în fiecare zi, așa că este mai bine să nu adopti o abordare universală a orelor de masă. În plus, genetica individuală afectează o mare parte din modul în care corpul nostru reglează ritmurile circadiene care interacționează cu orele de masă.

Astfel, nu există un singur program de masă pentru toată lumea și poate fi nevoie de câteva încercări pentru a descoperi cele mai bune ore de masă pentru tine. Iată câteva recomandări de care trebuie să țineți cont atunci când vă programați mesele.

La ce oră să iei micul-dejun

Oamenii de știință încă dezbat cât de important este momentul acestei mese. Unii oameni simt cu tărie să mănânce micul-dejun în primele ore de la trezire, în timp ce alții preferă să aștepte până mai târziu în cursul zilei, când apetitul lor este mai mare pentru a avea prima masă.

Mai precis, săritul peste micul-dejun poate duce la consumul de mai multe calorii în timpul prânzului – și de alimente mai puțin hrănitoare – în restul zilei.

Un studiu pe 10.575 de adulți a constatat că persoanele care au luat micul-dejun devreme – înainte de ora 8:30 – au un nivel mai scăzut de zahăr din sânge și mai puțină rezistență la insulină – factori care scad șansele de diabet de tip 2. Există, de asemenea, dovezi care sugerează că persoanele care au mâncat micul-dejun zilnic au avut mai puține șanse să aibă colesterol LDL ridicat, colesterol HDL scăzut și tensiune arterială crescută. Cu alte cuvinte, integrarea micului-dejun în rutina zilnică poate reduce factorii de risc pentru boli de inimă.

Orele potirivite să iei prânzul

Deși există mai puține studii despre orele potrivite la care să mănânci masa de prânz decât despre cele ale micului dejun și ale cinei, cercetătile care există indică aceeași direcție: mai devreme este mai bine.

Se pare că ora la care luăm masa de prânz poate face o mare diferență, potrivit studiilor. După prânzul mâncat târziu, oamenii au înregistrat un vârf semnificativ mai mare de glucoză după masă, o sensibilitate mai scăzută la insulină și o creștere a rezistenței la insulină. Aceștia sunt factori care cresc riscul de prediabet și diabet de tip 2. De asemenea, cei care au mâncat prânzul târziu au experimentat, de asemenea, fluctuații mai mari ale glicemiei în ziua următoare.

În concluzie, păstrarea celei mai mari părți a aportului de calorii în primele ore ale zilei, luând micul dejun și prânzul mai devreme, poate aduce beneficii pierderii în greutate și sănătății metabolice.

La ce oră să iei cina

Orele potrivite să mănânci cina variază și ele, desigur, în funcție, de stilul nostru de viață și genetică. Totuși, ca regulă generală, mâncatul mai devreme seara și evitarea meselor bogate în calorii chiar înainte de culcare sau pe parcursul nopții pot aduce rezultate mai bune pentru sănătate.

Un studiu efectuat pe 8.000 de adulți a asociat mâncatul târziu în noapte cu dislipidemie, niveluri mai mari de grăsimi în sânge și un factor de risc pentru boli cronice.

Alte studii au legat o cină târzie cu modificări ale grăsimii corporale, creșterea în greutate și capacitatea corpului de a digera zahărul. Aceste rezultate ale cercetării au adesea legătură cu hormonul melatonina. Eliberată noaptea, melatonina este unul dintre regulatorii hormonali primari ai ritmului circadian și a ciclurilor noastre somn-veghe.

Sfaturi pentru alegerea orelor de masă

Deși orele potrivite la care să mănânci vor varia în cele din urmă de la o persoană la alta, există câteva sugestii generale pentru programarea meselor. Țineți cont de aceste trei reguli generale atunci când vă planificați orele de masă:

Mănâncă mai devreme când este posibil. Multe studii au legat mesele luate mai devreme cu rezultate mai bune asupra sănătății, în comparație cu mâncatul târziu în noapte.
Limitați-vă perioada de luat mesele. Menținerea întregului aport caloric pentru ziua respectivă într-un interval de timp de 12 ore reduce riscul ca digestia să interfereze cu ritmul circadian al corpului.
Luați în considerare ritmul circadian. Este foarte posibil ca organismul să nu digere și să nu proceseze mesele la fel de eficient, în timp ce eliberează melatonină – în special seara târziu sau în timpul orelor de dimineață devreme. De aceea este foarte important să învățăm să ne ascultăm corpul.

#mancare #ore potrivite

Imagini spectaculoase cu pui de pinguin imperial care se aruncă de pe o platformă de gheață de aproximativ 15 metri înălțime, direct în apele înghețate ale Antarcticii, au fost surprinse de o echipă de filmare a National Geographic. Înregistrarea arată cum zeci de pui se înghesuie pe marginea gheții, dar ezită inițial să facă saltul în ocean, scrie adevărul.ro.

Imaginile au fost realizate pentru documentarul „Secrets of the Penguins”, în timpul unei expediții de doi ani coordonate de Bertie Gregory, explorator National Geographic, premiat cu Emmy și BAFTA.

Echipa, formată din trei persoane, a petrecut 274 de zile filmând pe platforma de gheață Ekström din Antarctica, unde trăiește o colonie de aproximativ 20.000 de pinguini imperiali.

Potrivit lui Gregory, capacitatea puilor de a face un asemenea salt a fost surprinzătoare. Gregory a povestit că aceștia nu doar că au supraviețuit căderii în apă, ci au înotat apoi împreună în Oceanul Antarctic, relatează presa de specialitate.

Schimbări în comportamentul pinguinilor

În mod obișnuit, pinguinii imperiali își cresc puii pe banchize plutitoare, dar unele colonii se stabilesc acum și pe platforme de gheață. Oamenii de știință sugerează că acestea ar putea fi mai puțin vulnerabile la topirea provocată de creșterea temperaturilor, deși schimbările din mediul antarctic continuă să reprezinte o amenințare pentru specie.

Echipa de filmare a documentat și alte comportamente și specii neobișnuite, printre care pui sănătoși de pinguini hibrizi, proveniți din încrucișarea pinguinilor macaroni cu cei cu creastă aurie, precum și o colonie ascunsă de pinguini africani.

Seria documentară „Secrets of the Penguins”, narată de actrița Blake Lively, are trei episoade și urmărește viața pinguinilor în medii foarte diferite, de la țărmurile înghețate ale insulei Georgia de Sud până la insulele tropicale Galapagos. Producția surprinde modul în care pinguinii se adaptează și luptă pentru supraviețuire în unele dintre cele mai dure ecosisteme ale planetei.