EBA Moldova lansează Academia de Jurnalism Economic 2.0 cu Cristian Hostiuc, director editorial ZF, România

Asociația Businessului European (EBA Moldova) lansează marți a doua etapă a Academiei de Jurnalism Economic, un proiect de profesionalizare a jurnaliștilor ce vor să scrie pe subiecte economice, realizat cu susținerea membrilor săi. La sesiunea de deschidere, jurnaliștilor le va vorbi directorul editorial al Ziarului Financiar, Cristian Hostiuc.

Acesta va susține un masterclass în tehnici de acumulare și analiză a informației pentru a oferi audienței știri de maxim interes și calitate. Evenimentul se va desfășura marți, 25 mai, ora 16, pe platforma Zoom și va fi transmis live pe paginile de Facebook fb/eba.moldova.md, fb/AcademiaJurnalismEconomic și pe Realitatea live, începând cu ora 16.00.

Doritorii de a participa activ la discuție, sunt rugați să se înregistreze pe linkul de Zoom.

„După o primă etapă de succes, chiar dacă pandemia ne-a modificat planurile inițiale pentru anul 2021, intenționăm să organizăm discuții cu newsmakeri și analiști din domenii specifice, de interes pentru publicul larg, pentru a oferi jurnaliștilor insight-uri valoroase. Totodată, cei mai activi participanți vor participa la o vizită de studiu în România în toamna acestui an, iar la final de program vor fi decernate premii pentru jurnaliștii cu cele mai multe materiale de presă rezultate din ședințele Academiei”, a declarat directoarea executivă a Asociației Businessului European, Mariana Rufa.

Proiectul Academia de Jurnalism Economic are ca obiectiv îmbunătățirea calității jurnalismului economic în Republica Moldova, oferindu-le jurnaliștilor acces la surse de informație și abordări aprofundate ale subiectelor economice.

În anul 2020, în cadrul sesiunii Academiei de Jurnalism Economic, 20 de speakeri au abordat astfel de subiecte precum AA / DCFTA, beneficii și oportunități pentru Moldova; ajutor de stat pentru întreprinderi în contextul pandemiei Covid-19; impozite locale în timpul pandemiei și impactul acestora asupra afacerilor; angajamentele RM în domeniul siguranței alimentare în cadrul ZLSAC, progresul și restanțele în implementarea acestuia; GDPR și jurnalism; amendamente / limite propuse în legea comerțului intern pentru a sprijini producătorul intern; implementarea principiului responsabilității extinse a producătorului; digitalizarea economiei și dezvoltarea comerțului electronic, etc.

#EBA Moldova #Jurnalism Economic #Cristian Hostiuc

Zâmbește, lumea te iubește!!! Livrare gratuită 24/7Știri - pe Telegram și Facebook. Transmisiuni Live, interviuri și reportaje - pe YouTube.Culori și relaxare - pe Instagram și Tik Tok. Pentru unii, mai deosebiți - avem Twitter.

Vineri, 15 octombrie, a fost publicată în Montorul Oficial modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale, scrie portalul de știri economice Bani.md.

Potrivit modificările, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (13 0740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

Potrivit legii, va fi interzisă evacuarea silită din bunul imobil cu destinație locativă în care debitorul își are unicul domiciliu, în perioada 1 decembrie – 1 martie, dacă creditorul nu va face dovada că debitorul și membrii familiei au la dispoziție o altă locuință corespunzătoare în care s-ar putea muta. Prevederea se va aplica și în cazul declarării stării de urgență, de asediu /război și a stării de urgență în sănătate publică.

A fost extinsă și lista bunurilor debitorului care nu pot fi urmărite: obiectele necesare debitorului pentru a-și continua exercitarea profesiei, autovehiculul care valorează cel mult 5 salarii medii pe economie, obiectele de cult religios, inventarul agricol, dacă debitorul se ocupă cu agricultura. Nu vor putea fi urmărite nici bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, dacă valoarea fiecăruia nu depășește suma de 5000 de lei.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, la sfârșitul lunii iunie în Republica Moldova erau 164 de organizații de microfinanțare. Activele totale constituiau 11,2 miliarde de lei. Valoarea totală a creditelor acordate a însumat 8,8 miliarde de lei.

#datornici #debitori de stat #termen