Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății continuă să contribuie la consolidarea sistemului național de sănătate, prin dotarea spitalelor și celorlalte instituții medico-sanitare cu echipamente de necesitate stringentă în tratarea pacienților cu COVID-19. Astfel, 300 de concentratoare de oxigen, 600 de pulsoximetre și 5 aparate de ventilare pulmonară pentru pacienții cu COVID-19 în stare gravă, care necesită respirație asistată, au fost livrate suplimentar în Republica Moldova, cu suportul financiar al UE, în parteneriat cu OMS.

Echipamentul medical, în valoare de 685.400 de euro, va ajuta la monitorizarea pacienților și tratarea cazurilor medii și grave de COVID-19. Ajutorul face parte din inițiativa finanțată de Uniunea Europeană „Solidari pentru sănătate”, direcționată spre combaterea pandemiei în țările Parteneriatului Estic și care are scopul de a consolida reziliența sistemelor de sănătate și capacitatea țărilor de a răspunde la o situație de urgență în sănătate publică. Echipamentele vor fi distribuite de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, conform necesităților instituțiilor medicale.

Cele 5 ventilatoare pentru respirație asistată sunt de ultimă generație, de cea mai înaltă performanță, care vor fi instalate în secțiile de terapie intensivă din cadrul instituțiilor strategice – Spitalul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic Republican, Spitalul „Sfânta Treime” și Spitalul Clinic Bălți. Concentratoarele de oxigen sunt folosite în terapia cu oxigen, foarte necesară la pacienții cu COVID-19 spitalizați și care are o rată de succes înaltă la aplicare. Astfel, cele 300 de concentratoare de oxigen vor putea fi folosite pe o perioadă mai lungă, acestea fiind livrate cu 300 de seturi de consumabile, ce vor acoperi o perioadă de 6-7 luni de utilizare.

Tot astăzi, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției a mai recepționat o donație de 600 de pulsoximetre din partea Guvernului federal al Germaniei, care urmează să ajungă în instituțiile de asistență medicală primară.

„Situația pandemică la nivel național a devenit una alarmantă. Numărul persoanelor care necesită internare este în continuă creștere, iar capacitățile sistemului spitalicesc necesită a fi consolidate. Grație ajutorului Uniunii Europene și OMS, sistemul național de sănătate este capabil să poată acorda asistență medicală de calitate pacienților. Apreciem înalt solidaritatea și sprijinul permanent al donatorilor și partenerilor de dezvoltare ale Republicii Moldova”, a spus Tatiana Zatîc, secretarul de Stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Uniunea Europeană și Statele sale membre sunt alături de cetățenii Republicii Moldova în lupta împotriva pandemiei COVID-19. Livrarea de echipamente de astăzi este foarte necesară în condițiile în care numărul de infectări este în creștere și pacienții au nevoie urgentă de acest suport, care poate să le salveze viața. Echipamentul oferit este suplinit și de o donație din partea Germaniei. Acționând împreună ca „Echipa Europa” și în parteneriat cu OMS, vom continua să oferim asistența necesară pentru sistemul medical din Republica Moldova, în contextul inițiativei Uniunii Europene „Solidari pentru sănătate”, a declarat Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Igor Pokanevych, reprezentantul OMS în Republica Moldova a mai subliniat: „Organizația Mondială a Sănătății și Uniunea Europeană sunt în continuare alături de lucrătorii medicali din prima linie în lupta cu COVID-19. Această dotare suplimentară cu echipamente medicale a instituțiilor medicale din Republica Moldova va ajuta la tratarea și salvarea și mai multor pacienți”.

Pandemia COVID-19 a înregistrat până la ora actuală peste 117 milioane de cazuri în 216 de țări și teritorii în întreaga lume, și peste 350 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost administrate. Până la 10 martie 2021, în Republica Moldova s-au înregistrat 196.475 cazuri.

La 27 martie 2020, Uniunea Europeană a anunțat un pachet de asistență în valoare de 30,5 de milioane euro pentru a contribui la acțiuni de prevenire, detectare și răspuns la pandemia de COVID-19 în țările Parteneriatului Estic. Fondurile inițiale au fost utilizate pentru a răspunde necesităților imediate de urgență, precum procurarea de echipamente personale de protecție, instruirea lucrătorilor medicali și altui personal implicat în lupta cu COVID-19 și informarea populației despre măsurile de protecție. Pe termen lung, asistența va fi destinată fortificării capacității țării de a răspunde la situațiile de urgență în sănătate publică și sistemul de sănătate va spori accesul la tratamentul cu oxigen, necesar pacienților. Proiectul are la bază sprijinul continuu al Uniunii Europene, OMS și al Națiunilor Unite acordat Republicii Moldova.

În contextul demarării campaniei de vaccinare în Republica Moldova la 2 martie 2021, grație donației României, Echipa Europa, care reunește Uniunea Europeană și statele sale membre, este unul dintre principalii contribuabili la COVAX, cu peste 2,2 miliarde EUR. Astfel, răspunsul Uniunii Europene la pandemia de coronavirus urmează abordarea „Echipei Europa”, ce are scopul de a salva vieți, oferind sprijin rapid și specific partenerilor UE pentru a face față acestei pandemii. Aceasta combină resursele din UE, statele sale membre și instituțiile financiare, în special de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană și Biroul Regional al Organizației Mondială a Sănătății (OMS) pentru Europa vor lucra împreună pentru a sprijini distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19 și procesul de vaccinare în Republica Moldova. Proiectul finanțat de Uniunea Europeană și implementat de OMS va acoperi în integritate toate fazele – de la livrarea vaccinului și până la administrarea acestuia, servind, de asemenea, drept investiție majoră în consolidarea sistemului imunizărilor de rutină.

Proiectul va fi implementat de OMS pe o perioadă de trei ani, acesta fiind parte a unei inițiative finanțate de Uniunea Europeană în valoare de 40 de milioane de euro pentru a sprijini șase țări din regiunea europeană a OMS în pregătirea, distribuirea și monitorizarea procesului de lansare a vaccinurilor COVID-19.

Foto: msmps.gov.md

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.