Criza inflației ar putea să evolueze într-o criză financiară similară celei din 2008. Economistul-șef al Capital Economics, Neil Shearing a explicat că țări precum Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă, se află într-un mare risc.

O analiză realizată de Capital Economics a arătat că este important să se facă o distincție între o criză de lichiditate și o criză de solvabilitate. Firma de investiții susține că băncile centrale dispun de instrumentele necesare pentru a face față crizelor de lichiditate care ar putea apărea drept consecință a creșterii ratelor dobânzilor și a scăderii prețurilor activelor.

Faptul care îi îngrijorează cel mai mult pe economiști este reprezentat de ratele dobânzilor foarte mari din unele țări. Acestea ar putea provoca o scădere mare și simultană a activelor. În același timp, această scădere va amenința solvabilitatea instituțiilor financiare. În acest context, Nel Shearing a explicat că majoritatea băncilor, în prezent, par mai pregătite să facă față scăderii prețurilor activelor decât erau în 2007. Cerințele de capital au crescut, iar testele de rezistență sunt mai puternice.

Ce arată analiza făcut de economiști

Capital Economics estimează că, dacă vor apărea probleme, acestea vor fi la băncile mai mici și în așa-numitul sector bancar din umbră. Este vorba de o parte a pieței care nu este la fel de atent monitorizată de autoritățile de supraveghere. De asemenea, un al doilea punct de risc este localizat în economiile în care ratele dobânzilor cresc deosebit de brusc. Dintre aceste țări, se distinge Marea Britanie. În plus, mai sunt și alte state care se pot expune riscului. Analiza a arătat că este vorba de țările care au înregistrat majorări mari la prețurile locuințelor, și anume Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă.

O a treia sursă de risc este identificată pe piețele valutare. Un dolar puternic poate cauza probleme companiilor care s-au împrumutat în dolari, dar nu au fluxul de venituri în dolari sau nu au o suficientă compensare a acestui risc. Așadar, acest lucru poate provoca pierderi pentru băncile care au împrumutat aceste companii.

Capital Economics mai precizează că istoria arată că fiecare criză poate provoca pagube foarte diferite economiei. Factorul cheie care determină amploarea daunelor este dacă aceste probleme vor „contamina” sistemul financiar mai larg, împiedicând creditarea. Acest lucru depinde de cât de sănătoase sunt băncile, gospodăriile și companiile, se arată în analiză, potrivit Money Review.

#analiză economică #criza #inflatie

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.