Fitch Ratings a reconfirmat ratingul Republicii Moldova la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă, însă și-a redus semnificativ prognoza privind creșterea economică pentru 2026. Agenția estimează acum o creștere a PIB-ului de doar 1,7%, față de 2,9% cât anticipa anterior, scrie BANI.MD.

Potrivit Fitch, ratingul „B+” este susținut de nivelul moderat al datoriei publice, sprijinul financiar extern și stabilitatea macroeconomică menținută de Moldova în ultimii ani. În același timp, economia rămâne vulnerabilă din cauza riscurilor geopolitice, a războiului din Ucraina, a conflictului nerezolvat din regiunea transnistreană, dar și a deficitului mare de cont curent și a datoriei externe în creștere.

Agenția evidențiază sprijinul financiar acordat Moldovei în contextul parcursului european. Țara a accesat până acum 488,5 milioane de euro din Facilitatea de Reformă și Creștere, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Până la sfârșitul acestui an sunt așteptate alte 191,5 milioane de euro. Fitch mai notează că Moldova a îndeplinit aproximativ 93% dintre obiectivele de reformă stabilite pentru 2025.

Totuși, agenția atrage atenția că ritmul reformelor ar putea fi afectat de capacitatea administrativă și tehnică a instituțiilor. În mai 2026, Moldova a convenit cu FMI un Instrument de coordonare a politicilor pentru 36 de luni, despre care Fitch spune că ar trebui să susțină în continuare procesul de reformare.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne deficitul extern. În 2025, deficitul de cont curent a ajuns la 19,7% din PIB, al doilea cel mai mare nivel în rândul statelor suverane evaluate de Fitch. Pentru perioada 2026-2028, agenția estimează un deficit mediu de 18,2% din PIB. În același timp, datoria externă netă ar urma să crească până la 28,5% din PIB în 2028.

Și inflația rămâne o problemă. Prețurile mai mari la energia importată au împins inflația peste limita superioară a intervalului țintit de BNM în prima jumătate a anului. Fitch estimează că inflația va avea o medie de 6,2% în perioada 2026-2028.

Revizuirea prognozei economice vine după un început de an slab. În primul trimestru din 2026, economia Moldovei a crescut cu doar 0,5% în termeni anuali, iar față de trimestrul precedent a înregistrat o scădere de 1,2%. Potrivit sursei citate, construcțiile și sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor au avut scăderi importante. Fitch consideră că inflația ridicată, care afectează consumul intern, dar și riscurile privind cererea externă, în special din UE, vor ține economia sub presiune.

Pentru anii 2027-2028, însă, agenția este mai optimistă și anticipează o accelerare treptată a economiei, până la aproximativ 3,8%, susținută de investițiile publice, fondurile europene și creșterea salariilor reale.

În ceea ce privește finanțele publice, deficitul bugetar este estimat la 5,7% din PIB în 2026, urmând să scadă treptat până la 3,8% din PIB în 2028. Datoria publică, care era de 38,1% din PIB la sfârșitul lui 2025, ar putea ajunge la 43,3% din PIB în 2028, dar va rămâne sub media de 54,8% estimată pentru țările cu rating „B”.

Fitch mai notează progresele Moldovei în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Țara a deschis două dintre cele șase clustere de negociere, însă capacitatea administrativă și legarea formală a procesului de aderare al Moldovei de cel al Ucrainei ar putea pune presiune pe obiectivul de aderare în perioada 2028-2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru o eventuală îmbunătățire a ratingului, Fitch indică reducerea riscurilor geopolitice și externe, diminuarea deficitului de cont curent, creșterea investițiilor străine și îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică, cu menținerea stabilității macroeconomice.

#crestere economica #Fitch Ratings #rating #Republica Moldova

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.