Fitch Ratings a reconfirmat ratingul Republicii Moldova la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă, însă și-a redus semnificativ prognoza privind creșterea economică pentru 2026. Agenția estimează acum o creștere a PIB-ului de doar 1,7%, față de 2,9% cât anticipa anterior, scrie BANI.MD.

Potrivit Fitch, ratingul „B+” este susținut de nivelul moderat al datoriei publice, sprijinul financiar extern și stabilitatea macroeconomică menținută de Moldova în ultimii ani. În același timp, economia rămâne vulnerabilă din cauza riscurilor geopolitice, a războiului din Ucraina, a conflictului nerezolvat din regiunea transnistreană, dar și a deficitului mare de cont curent și a datoriei externe în creștere.

Agenția evidențiază sprijinul financiar acordat Moldovei în contextul parcursului european. Țara a accesat până acum 488,5 milioane de euro din Facilitatea de Reformă și Creștere, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Până la sfârșitul acestui an sunt așteptate alte 191,5 milioane de euro. Fitch mai notează că Moldova a îndeplinit aproximativ 93% dintre obiectivele de reformă stabilite pentru 2025.

Totuși, agenția atrage atenția că ritmul reformelor ar putea fi afectat de capacitatea administrativă și tehnică a instituțiilor. În mai 2026, Moldova a convenit cu FMI un Instrument de coordonare a politicilor pentru 36 de luni, despre care Fitch spune că ar trebui să susțină în continuare procesul de reformare.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne deficitul extern. În 2025, deficitul de cont curent a ajuns la 19,7% din PIB, al doilea cel mai mare nivel în rândul statelor suverane evaluate de Fitch. Pentru perioada 2026-2028, agenția estimează un deficit mediu de 18,2% din PIB. În același timp, datoria externă netă ar urma să crească până la 28,5% din PIB în 2028.

Și inflația rămâne o problemă. Prețurile mai mari la energia importată au împins inflația peste limita superioară a intervalului țintit de BNM în prima jumătate a anului. Fitch estimează că inflația va avea o medie de 6,2% în perioada 2026-2028.

Revizuirea prognozei economice vine după un început de an slab. În primul trimestru din 2026, economia Moldovei a crescut cu doar 0,5% în termeni anuali, iar față de trimestrul precedent a înregistrat o scădere de 1,2%. Potrivit sursei citate, construcțiile și sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor au avut scăderi importante. Fitch consideră că inflația ridicată, care afectează consumul intern, dar și riscurile privind cererea externă, în special din UE, vor ține economia sub presiune.

Pentru anii 2027-2028, însă, agenția este mai optimistă și anticipează o accelerare treptată a economiei, până la aproximativ 3,8%, susținută de investițiile publice, fondurile europene și creșterea salariilor reale.

În ceea ce privește finanțele publice, deficitul bugetar este estimat la 5,7% din PIB în 2026, urmând să scadă treptat până la 3,8% din PIB în 2028. Datoria publică, care era de 38,1% din PIB la sfârșitul lui 2025, ar putea ajunge la 43,3% din PIB în 2028, dar va rămâne sub media de 54,8% estimată pentru țările cu rating „B”.

Fitch mai notează progresele Moldovei în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Țara a deschis două dintre cele șase clustere de negociere, însă capacitatea administrativă și legarea formală a procesului de aderare al Moldovei de cel al Ucrainei ar putea pune presiune pe obiectivul de aderare în perioada 2028-2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru o eventuală îmbunătățire a ratingului, Fitch indică reducerea riscurilor geopolitice și externe, diminuarea deficitului de cont curent, creșterea investițiilor străine și îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică, cu menținerea stabilității macroeconomice.

#crestere economica #Fitch Ratings #rating #Republica Moldova

Protecția infrastructurii energetice a fost unul dintre subiectele discutate de președinta Maia Sandu în cadrul ședinței de astăzi, 21 septembrie, a Consiliului Național de Securitate. Șefa statului a declarat că CNS a examinat și a dispus măsuri pentru ca obiectivele de care depinde alimentarea țării să fie mai bine protejate împotriva acțiunilor ostile, inclusiv a atacurilor cu drone. În cazul apariției unor probleme, funcționarea acestora trebuie să fie restabilită cât mai repede. Măsuri similare vizează și protecția împotriva atacurilor cibernetice.

„Cu regret, în loc să fie tratat cu seriozitate și responsabilitate, subiectul este exploatat politic și cinic de către cei care au slăbit conștient și intenționat Armata Națională, atunci când se aflau în poziții de decizie. În opoziție, tot ei ironizează pericolul războiului și a încălcării spațiului nostru aerian de dronele rusești și contestă investițiile în apărare. Unii au cerut chiar lichidarea Armatei Naționale. Iar acum, peste noapte, au început să se îngrijoreze de ce Armata nu detectează toate dronele. Este bine că au început să conștientizeze pericolul asupra securității naționale. Ar fi bine să vorbească și despre cine anume pune în pericol securitatea Republicii Moldova.

Problema dronelor rusești este una regională, acestea cad în țările Baltice, Polonia, România. Armate mult mai avansate și mai bine dotate decât cea a Moldovei au întâmpinat dificultăți în a opri dronele să intre în spațiul lor aerian. Dronele rusești evoluează foarte rapid, la fiecare câteva luni fiind produse versiuni mai performante care pot evada soluțiile de apărare aeriană construite între timp. Este o cursă tehnologică contra cronometru. Iar modernizarea Armatei și protecția cetățenilor nu poate fi o dezbatere politică, ci este o datorie a statului, dar și o responsabilitate comună a tuturor politicienilor și a întregii societăți”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, președinta a adăugat că pentru a detecta mai bine dronele, autoritățile modernizează sistemul de supraveghere a spațiului aerian.

„Chiar dacă vedem mai bine ce se întâmplă, capabilitățile existente încă nu sunt suficiente. Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în cinci ani. Lucrăm cu partenerii să accelerăm acest proces. Pentru a neutraliza drone, dispunem de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Aceste capabilități sunt operaționale, dar aria lor de acțiune este limitată la protejarea infrastructurii critice care asigură servicii de bază pentru funcționarea economiei.

Armata investește resurse pentru a extinde aria de acoperire a apărării aeriene. Ministerul Apărării a anunțat recent că a obținut finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană în valoare 120 de milioane de euro care va fi folosit pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie, un sistem avansat de detectare și nimicire a țintelor aeriene. Toate aceste măsuri necesită timp. În al doilea rând, consolidăm parteneriate cu vecinii pentru a îmbunătăți schimbul de informații, care vin să completeze datele furnizate de sistemele naționale de supraveghere. În al treilea rând, lucrăm cu partenerii pentru a beneficia de soluții moderne, eficiente și mai ieftine împotriva dronelor. Nu pot da mai multe detalii, dar vreau să asigur cetățenii că protecția țării noastre este o prioritate și activitate constantă pentru mine și Guvern”, a transmis președinta.

De asemenea, Maia Sandu a adăugat că orice dronă care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova pune în pericol oamenii, iar, potrivit șefei statului, singurul vinovat pentru acest lucru este Federația Rusă.

„Un stat care îți trimite drone nu îți caută prietenia, ci frica și supunerea. Republica Moldova va continua să-și dezvolte capacitățile de apărare, să-și protejeze libertățile câștigate, viitorul în pace și cetățenii”, a conchis ea.