Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan, va merge marți, 21 iulie, în Parlament pentru a prezenta programul de activitate al Guvernului și echipa de miniștri, urmând să ceară votul de încredere al deputaților. Programul noului Executiv se numește „Economie europeană, stat eficient” și are la bază cinci priorități: relansarea economiei, accelerarea aderării la Uniunea Europeană, reformarea statului, consolidarea securității și creșterea calității vieții oamenilor.

„Pornim cu o ambiție clară: să readucem energia, inițiativa și optimismul în dezvoltarea țării. Să repornim economia, să susținem antreprenorii și să creăm locuri de muncă mai bine plătite”, a declarat Vasile Tofan.

Candidatul la funcția de premier susține că noul Guvern își propune construirea unui stat mai mic și mai eficient, fără suprapuneri și risipă, dar mai puternic în domenii precum serviciile publice, securitatea, educația, sănătatea și protecția persoanelor vulnerabile.

„Un stat care își respectă oamenii prin echitate, transparență și folosirea responsabilă a banului public – și care transformă fiecare leu economisit în servicii mai bune, investiții și oportunități pentru oameni”, a spus Tofan.

Prima prioritate a Guvernului este relansarea creșterii economice prin susținerea antreprenoriatului, atragerea investițiilor și dezvoltarea exporturilor. Executivul promite o fiscalitate mai simplă, acces mai ușor la capital pentru companii și reguli mai clare pentru mediul de afaceri.

A doua prioritate este accelerarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Programul prevede pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la sfârșitul anului 2028 și implementarea reformelor necesare pentru ca instituțiile statului să funcționeze după standarde europene.

A treia direcție este crearea unui stat eficient, digital și responsabil. Documentul prevede servicii publice mai accesibile, primării mai puternice, administrarea transparentă a proprietății publice, reducerea structurilor care se suprapun și evaluarea instituțiilor în funcție de rezultate.

A patra prioritate vizează securitatea, justiția și menținerea păcii. Guvernul propune consolidarea instituțiilor de securitate, o justiție independentă, protejarea proceselor electorale, combaterea ingerințelor externe, protejarea hotarelor și cooperarea mai strânsă cu partenerii europeni.

A cincea prioritate este creșterea calității vieții și a coeziunii sociale. Executivul promite mai multe locuri de muncă decente, sprijin pentru familii, investiții în educație și dezvoltarea competențelor, precum și un sistem de protecție socială mai echitabil și sustenabil.

Programul de guvernare menționează că Republica Moldova pornește de la o serie de provocări majore: creștere economică lentă, deficit de forță de muncă, îmbătrânirea populației, nivel ridicat al vulnerabilității sociale, infrastructură insuficient dezvoltată și riscuri de securitate generate de războiul din regiune.

Guvernul propune valorificarea celor 1,9 miliarde de euro disponibile prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, prin proiecte bine pregătite și o capacitate mai mare de absorbție a fondurilor.

În domeniul economic, autoritățile promit reducerea birocrației pentru antreprenori, sprijin pentru investiții, dezvoltarea infrastructurii, modernizarea agriculturii și creșterea ponderii produselor procesate în exporturile Republicii Moldova.

În administrația publică, programul prevede un audit al instituțiilor centrale, eliminarea atribuțiilor duplicate, digitalizarea serviciilor și o gestionare mai transparentă a banilor publici.

Echipa propusă de Vasile Tofan păstrează cea mai mare parte a miniștrilor din Guvernul precedent, însă include patru nume noi în funcții-cheie.

Victoria Belous este propusă la Ministerul Finanțelor, Alexandru Gasnaș la Ministerul Sănătății, Radu Musteață la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, iar Dan Suruceanu la Ministerul Culturii.

În funcții rămân Mihai Popșoi – ministru al Afacerilor Externe, Daniella Misail-Nichitin – ministru al Afacerilor Interne, Anatolie Nosatîi – ministru al Apărării, Vladislav Cojuhari – ministru al Justiției, Vladimir Bolea – ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Dorin Junghietu – ministru al Energiei, Dumitru Alaiba – ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dan Perciun – ministru al Educației și Cercetării, Natalia Plugaru – ministru al Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Hajder – ministru al Mediului.

Cristina Gherasimov rămâne viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, Valeriu Chiveri – vicepremier pentru Reintegrare, iar Alexei Buzu va continua activitatea în funcția de secretar general al Guvernului.

Cabinetul condus de Vasile Tofan are nevoie de votul majorității deputaților pentru a fi învestit.

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.