Elevii din Federația Rusă își încep anul școlar cu o nouă disciplină misterioasă, intitulată „Conversații despre lucruri importante”. Inițiativa ar avea drept scop consolidarea valorilor spirituale și morale tradiționale rusești, informează agenția națională de știri a Ucrainei, Ukrinform.

Potrivit publicației The Guardian, opozanții Kremlinului cred că aceste ore vor fi folosite pentru a face propagandă în privința invaziei ruse în Ucraina. În acest sens, activiștii ruși cer părinților și profesorilor să boicoteze lecțiile „patriotice” introduse în școlile rusești, despre care mulți se tem că vor încerca să îndoctrineze elevii, chiar de la vârsta de 6 ani.

„Mulți directori mint părinții, de teama șefilor lor, spunându-le că aceste cursuri de propagandă sunt obligatorii. Încă o dată, spunem că nu trebuie să vă lăsați copiii să intre în aceste cursuri”, se arată în comunicatul emis miercuri de Alianța Profesorilor din Rusia, un sindicat care nu e bine văzut de Kremlin.

Zeci de mii de profesori ruși ar urma să susțină aceste controversate lecții de patriotism, începând de săptămâna viitoare. În școli va fi introdusă chiar și o nouă funcție: consilier al directorului pe munca educațională.

Decizia de introducere în sistemul de învățământ din Rusia a cursurilor respective a fost anunțată în luna iunie. În pofida acestui fapt, normele metodologice, din care rezultă că pedagogii ruși vor trebui să insufle discipolilor dragostea pentru „valorile societății ruse”, au fost publicate abia de curând.

Potrivit publicației ruse independente iStories, acestea includ necesitatea de a-i face pe elevii de până la opt ani să înțeleagă că a-ți iubi țara înseamnă să fii mereu dispus să iei „arma în mână pentru apărarea ei”, în vremuri periculoase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Elevii cu vârsta de la 10 ani în sus pot fi învățați despre „operațiunea militară specială” a Rusiei și importanța „întoarcerii” ucrainenilor din est la „țară mamă” – adică Rusia.

Documentele mai arată că, ulterior, elevii ar urma să fie învățați că patriotismul include și dorința de a te înrola în armată și a lupta pentru Rusia. În mod evident, nu se menționează niciun cuvânt despre acuzațiile de crime de război, aduse împotriva trupelor ruse de către Ucraina.

O serie de instituții de presă independente ruse i-au îndemnat pe părinți să-i întrebe pe profesori ce vor preda ei la aceste cursuri.

„Suntem siguri că adevăratul patriotism nu poate crește într-o atmosferă de ură, frică și obligație. Patriotismul poate fi insuflat doar prin exemplu: făcând acte caritabile, protejând natura, studiind și păstrând moștenirea istorică. Și părinții ar trebui să facă asta, iar școala ar trebui să ajute”, ”, a scris Alianța Profesorilor, spunând că lecțiile ar putea fi folosite pentru a preda alte valori.

Legea privind educația în Federația Rusă, adoptată de Duma de Stat la 21 decembrie 2012 interzice profesorilor și instituțiilor de învățământ „să folosească activități educaționale pentru agitație politică, forțând elevii să adopte convingeri politice, religioase sau de altă natură”. Discipline similare, instituite cu scop propagandistic, existau în școala Uniunii Sovietice.

#discipline scolare #elevi #Federatia Rusa #propagandă #scoli

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.