La sfârșitul lunii septembrie, când campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind relațiile cu Uniunea Europeană din Moldova au intrat în linie dreaptă, pe clădirile guvernamentale din capitala Chișinău au apărut stropi violenți de vopsea roșie și galbenă. Acest lucru a coincis cu o serie de documente falsificate în numele guvernului și UE care au început să se răspândească pe rețelele sociale locale. Între timp, televiziunile oficiale din regiunea transnistreană separatistă a Moldovei, rusofonă și susținută de Kremlin, au difuzat imagini cu noi antrenamente militare, în timp ce o organizație a vorbitorilor de limbă rusă din Moldova a făcut apel la președintele rus Vladimir Putin să „protejeze” etnicii ruși din regiune „prin toate mijloacele disponibile”, se comentează într-un editorial publicat pe Reuters.
Why Moldova’s October 20 election is more important than it looks. My latest for @Reuters https://t.co/7uwoasjb6l
— Peter Apps (@pete_apps) October 4, 2024
Situată între Ucraina și România, țară membră a UE, Moldova a oscilat zeci de ani între Occident și Kremlin – iar votul prezidențial din 20 octombrie și referendumul aferent privind relațiile mai strânse cu UE ar putea fi cruciale pentru a decide în ce direcție va merge. În acest moment, cei care doresc să îmbrățișeze Europa par să fie în avantaj, dar se confruntă cu un efort concertat și tot mai intens susținut de Kremlin de a împinge lucrurile în direcția opusă.
Moldova este mult mai mică decât Ucraina – cu o populație de aproximativ 2,5 milioane de locuitori – iar acțiunile lui Putin de a câștiga influență în această țară nu par a fi realizate prin bombe, tancuri și drone, ci prin mijloace convenționale și social media, precum și prin sprijinirea actorilor politici locali pro-ruși.
Cu toate acestea, astfel de tactici au fost utilizate de Kremlin și în Ucraina timp de mai mulți ani. Agenda generală a Moscovei în ambele națiuni, precum și în Georgia din apropiere, rămâne, în linii mari, aceeași: utilizarea oricăror mijloace pe care le are la dispoziție pentru a le menține în sfera de influență a Rusiei și pentru a le împiedica să se întoarcă definitiv spre Europa de Vest și Statele Unite.
Acest lucru face ca scrutinul din această lună din Moldova să fie deosebit de important.
Georgia, al cărei partid de guvernământ, Visul Georgian, a adoptat o poziție din ce în ce mai pro-Moscova în ultimii ani, se va prezenta, de asemenea, la urne în alegerile parlamentare din 26 octombrie.
Având în vedere că războiul din Ucraina se află în prezent în balanță, rezultatele acestor scrutine din Georgia și Moldova vor trimite un semnal puternic cu privire la faptul dacă Kremlinul își consolidează sau își pierde controlul asupra străinătății sale apropiate – și cât de rezistente sunt cu adevărat democrațiile susținute de SUA și de Occident.
Conflictul din Ucraina a influențat deja voturile din Georgia și Ucraina.
Videoclipurile recente ale alegerilor „Visul georgian” au prezentat scene de distrugere din timpul acelui război, un avertisment nu atât de subtil că țara – care, la fel ca Ucraina și Moldova, făcea parte din vechea Uniune Sovietică dominată de Rusia – s-ar putea confrunta cu pericole similare dacă se întoarce spre Occident.
Mii de georgieni au ieșit în stradă pentru a cere exact acest lucru, în special după ce guvernul de la Tbilisi a adoptat o lege menită să limiteze sprijinul occidental pentru ONG-urile și mass-media locale.
Unii dintre cei care protestează spun că doresc o nouă „revoluție colorată” – termenul folosit pentru mișcările pro-democrație din statele post-sovietice – pentru a înlătura visul georgian și a aduce partide pro-occidentale, ceea ce Moscova va dori cu disperare să evite.
Mesajele din Moldova au fost puțin mai subtile, însă canalele pro-ruse au sugerat în mod repetat că, dacă președintele pro-occidental Maia Sandu este realeasă, Moldova va fi atrasă în luptele din Ucraina.
Moldova suferă deja de penurie de energie ca urmare a loviturilor militare rusești asupra infrastructurii ucrainene de care depinde în prezent și Moldova.
Dezinformare, stimulente financiare
Alte zvonuri răspândite online au inclus faptul că avioane ucrainene F-16 ar putea fi în curând bazate pe aerodromurile moldovenești, precum și faptul că legăturile mai strânse cu UE ar aduce „educație sexuală” universitară obligatorie.
Între timp, omul de afaceri exilat Ilan Șor, descris cândva drept „omul Moscovei în Moldova” și care trăiește acum în Rusia după ce a fugit de arestul la domiciliu, a apelat la aplicația de mesagerie Telegram, oferind alegătorilor moldoveni echivalentul a 29 de dolari dacă votează împotriva modificării constituției pentru a se angaja să aibă legături mai strânse cu UE.
Sondajele de opinie sugerează că 55-65% dintre alegătorii moldoveni vor susține propunerea UE, față de aproximativ 24-35% care se opun – deși incertitudinile cu privire la numărul real de alegători moldoveni injectează un element de imprevizibilitate.
Al doilea tur al votului prezidențial ar putea, de asemenea, să producă surprize.
Sondajele arată că Sandhu a obținut aproximativ un sfert din voturile din primul tur, restul fiind împărțit între alți 10 candidați. Dar ea trebuie să se confrunte apoi cu un singur candidat, cel mai probabil fostul procuror general Alexander Stoianoglo, care este susținut de partide pro-ruse, inclusiv cele legate de Șor.
În vârstă de 37 de ani și născut la Tel Aviv, Șor a primit cetățenia rusă în mai și a fost condamnat la mai mult de un deceniu de închisoare pentru fraudă bancară și alte acuzații în absența sa – acuzații pe care le neagă – dar rămâne foarte activ pe Telegram, criticând guvernul moldovean și Occidentul.
Națiunile occidentale au precizat în mod similar care este poziția lor, dar trebuie, de asemenea, să evite să pară excesiv de autoritare.
Secretarul de stat american Antony Blinken a vizitat Moldova în mai, anunțând un ajutor de 135 de milioane de dolari pentru securitatea energetică și combaterea dezinformării.
La începutul acestei luni, Germania, Franța și Polonia – așa-numitul Grup de la Weimar, care se consideră din ce în ce mai mult drept adevărații factori de decizie geopolitică ai UE – au promis sprijin „ferm” pentru Moldova.
În iulie, Moldova a fost pusă oficial pe o cale de aderare la UE, în timp ce discuțiile privind aderarea la NATO au înregistrat progrese mult mai mici.
În timp ce aderarea la UE pare să rămână populară, sondajele de opinie sugerează că moldovenii rămân mai precauți cu privire la aderarea la alianța militară occidentală. Majoritatea sondajelor sugerează că nu mai mult de un sfert dintre respondenți sunt în favoarea acestei opțiuni, comparativ cu o proporție mai mare în Ucraina și Georgia.
Joc pe termen lung
SUA, Canada și Marea Britanie au fost foarte directe în avertismentele lor cu privire la influența rusă, avertizând cu privire la ceea ce au spus că a fost un complot instigat de Rusia pentru a influența alegerile din Moldova.
Luna aceasta, SUA au impus, de asemenea, sancțiuni unui ONG fondat de Shor, despre care au spus că „subminează democrația” în Moldova, atrăgând un denunț furios din partea omului însuși. Șor însuși a fost sancționat de SUA și Marea Britanie din 2022, iar de UE în 2023, acuzat în mod similar de subminarea democrației.
Potrivit oficialilor moldoveni și susținătorilor lor occidentali, eforturile recente ale lui Șor și cele susținute de Rusia au inclus o campanie nu doar de dezinformare, ci și de recrutare și plată a unor persoane pentru a deteriora clădiri, a răspândi zvonuri și a se revolta în stradă.
Luni, un tribunal moldovean a condamnat șapte persoane la închisoare pentru ceea ce a declarat a fi tentative de a provoca revolte violente în timpul protestelor din martie 2023.
Autoritățile moldovenești spun că acele proteste au fost stârnite de Șor și rețeaua sa.
Potrivit poliției, unii dintre tinerii arestați pentru vandalism în capitală săptămâna trecută au declarat că au fost plătiți de cineva care a acționat crezând că este un paravan pentru Shor.
La începutul acestui an, Radio Europa Liberă, finanțată de SUA, a raportat că Shor a fost implicat în transportarea mai multor sute de moldoveni la Moscova pentru călătorii cu toate cheltuielile plătite, în cadrul cărora aceștia au fost încurajați să promoveze patrimoniul și cultura rusă în Moldova după întoarcere.
Transferurile financiare din Rusia în Moldova sunt ilegale, dar, potrivit Radio Europa Liberă, unora dintre cei care au zburat la Moscova li s-a cerut, de asemenea, să facă contrabandă cu bani.
Pe lângă contactarea minorității rusofone din Moldova – aproximativ 15 % din populație – Kremlinul și Shor au construit, de asemenea, o bază de putere politică în regiunea semi-autonomă și lingvistic separată a Găgăuziei, în special cu fostul guvernator pro-rus Irina Vlah – care este, de asemenea, candidat la scrutinul prezidențial din Moldova din 2024.
Într-o anumită măsură, activitățile hibride ale Rusiei în Moldova reflectă eșecurile sale de până acum în Ucraina, de la invazia sa la scară largă din februarie 2022.
Dacă trupele ruse ar fi reușit să cucerească capitala Kiev și astfel întreaga țară în acel an, majoritatea analiștilor cred că acestea ar fi trecut prin granița de vest a Ucrainei pentru a se alătura așa-numitei forțe rusești de „menținere a păcii” care deține regiunea separatistă transnistreană a Moldovei din 1991, eventual anexând apoi Moldova în întregime.
Acest lucru pare acum mult mai puțin probabil: atunci când autoritățile din Transnistria au solicitat public ajutor din partea Rusiei la începutul anului, nu s-a întâmplat nimic evident.
Dar, indiferent ce se va întâmpla la aceste alegeri, atât Kremlinul, cât și Shor vor avea probabil în minte un joc mai lung. Modul în care acesta se desfășoară ar putea avea implicații globale.
