Guvernul îi propune președintei Maiei Sandu demisia lui Eduard Ohladciuc din funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. Solicitarea a venit din partea Ministerului Apărării și a fost susținută de cabinetul de miniștri.

„În legătură cu înaintarea propunerii Guvernului de demitere a generalului de brigadă Eduard Ohladciuc din funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, comandant al Armatei Naționale, acțiunea are loc în legătură cu expirarea contractului de îndeplinire a serviciului militar al acestuia”, transmite Ministerul.

Ohladciuc a fost numit în această funcție în luna septembrie 2021. El l-a înlocuit pe Igor Gorgan, care ar fi colaborat cu serviciile de informaţii ale Rusiei. Potrivit investigaţiei The Insider, acesta ar fi transmis sistematic informaţii despre situaţia din Republica Moldova.

De asemenea, în cadrul ședinței de astăzi, 18 septembrie, a Executivului, în funcția de secretar de stat la Ministerul Apărării a fost numit Ghenadie Cojocaru, iar Tatiana Nirca în funcția de secretar general adjunct la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#demisii #Guvern #numiri

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.