Scăderea natalității începe să se reflecte tot mai clar și în sistemul de protecție socială. Datele pentru începutul anului 2026 arată o reducere a numărului de beneficiari ai principalelor indemnizații pentru copii, în timp ce numărul copiilor aflați în situații de risc rămâne ridicat, mai ales în mediul rural.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2026 au beneficiat de indemnizația unică la nașterea copilului 32,9 mii de persoane, cu 8,3% mai puține decât în anul precedent. Evoluția este în concordanță cu scăderea numărului de nașteri înregistrată în ultimii ani.

În același timp, numărul beneficiarilor indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la trei ani a ajuns la 32 de mii de persoane, în scădere cu 5,1% față de începutul anului 2025. Tendința este și mai evidentă dacă privim ultimii ani: de la aproape 48 de mii de beneficiari în 2022, numărul acestora s-a redus cu o treime.

Deși numărul beneficiarilor scade, valoarea prestațiilor sociale este în creștere. Indemnizația unică la naștere a avut o valoare medie de 21,4 mii de lei, iar indemnizația lunară pentru creșterea copilului a ajuns la peste 5.000 de lei.

Datele Biroului Național de Statistică arată că minimul de existență pentru un copil a fost de 3.044 de lei în 2025, iar pentru copiii cu vârste între 7 și 17 ani a depășit 3.378 de lei.

La sfârșitul anului 2025, aproape 17,4 mii de copii se aflau în situații de risc, iar patru din cinci provin din mediul rural. Majoritatea covârșitoare, peste 16,5 mii, au fost înregistrați drept copii neglijați. Statisticile mai arată că sute de copii au fost victime ale violenței, iar alții au rămas fără sprijin parental sau au fost afectați de alte situații grave, precum abandonul, lipsa supravegherii sau viața în stradă.

În paralel, crește numărul copiilor cu dizabilități care beneficiază de alocații sociale. La începutul anului 2026, peste 13,2 mii de copii cu dizabilități primeau lunar sprijin financiar, cu aproape 1.800 mai mulți decât în anul precedent. Aproape jumătate dintre aceștia aveau dizabilități severe.

Datele relevă și dependența puternică a mediului rural de serviciile sociale. Aproape 78% dintre copiii care au beneficiat de servicii sociale primare în 2025 au fost din sate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor social #declin demografic #natalitate

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.