Scăderea natalității începe să se reflecte tot mai clar și în sistemul de protecție socială. Datele pentru începutul anului 2026 arată o reducere a numărului de beneficiari ai principalelor indemnizații pentru copii, în timp ce numărul copiilor aflați în situații de risc rămâne ridicat, mai ales în mediul rural.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2026 au beneficiat de indemnizația unică la nașterea copilului 32,9 mii de persoane, cu 8,3% mai puține decât în anul precedent. Evoluția este în concordanță cu scăderea numărului de nașteri înregistrată în ultimii ani.

În același timp, numărul beneficiarilor indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la trei ani a ajuns la 32 de mii de persoane, în scădere cu 5,1% față de începutul anului 2025. Tendința este și mai evidentă dacă privim ultimii ani: de la aproape 48 de mii de beneficiari în 2022, numărul acestora s-a redus cu o treime.

Deși numărul beneficiarilor scade, valoarea prestațiilor sociale este în creștere. Indemnizația unică la naștere a avut o valoare medie de 21,4 mii de lei, iar indemnizația lunară pentru creșterea copilului a ajuns la peste 5.000 de lei.

Datele Biroului Național de Statistică arată că minimul de existență pentru un copil a fost de 3.044 de lei în 2025, iar pentru copiii cu vârste între 7 și 17 ani a depășit 3.378 de lei.

La sfârșitul anului 2025, aproape 17,4 mii de copii se aflau în situații de risc, iar patru din cinci provin din mediul rural. Majoritatea covârșitoare, peste 16,5 mii, au fost înregistrați drept copii neglijați. Statisticile mai arată că sute de copii au fost victime ale violenței, iar alții au rămas fără sprijin parental sau au fost afectați de alte situații grave, precum abandonul, lipsa supravegherii sau viața în stradă.

În paralel, crește numărul copiilor cu dizabilități care beneficiază de alocații sociale. La începutul anului 2026, peste 13,2 mii de copii cu dizabilități primeau lunar sprijin financiar, cu aproape 1.800 mai mulți decât în anul precedent. Aproape jumătate dintre aceștia aveau dizabilități severe.

Datele relevă și dependența puternică a mediului rural de serviciile sociale. Aproape 78% dintre copiii care au beneficiat de servicii sociale primare în 2025 au fost din sate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor social #declin demografic #natalitate

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.