Atunci când urmezi un tratament, te aștepți ca medicamentul administrat să-ți reducă simptomele neplăcute și să-ți îmbunătățească starea de sănătate. Totuși, cercetătorii au observat că unii pacienți raportează o îmbunătățire a simptomelor chiar și atunci când li se administrează substanțe fără vreun efect dovedit științific. Această manifestare a căpătat numele de „efect placebo”, scrie drmax.ro.

Efectul placebo este cunoscut și sub numele de „efectul sugestiei”, deoarece acesta se bazează pe convingerea pacientului că tratamentul sau medicamentul va avea un efect benefic asupra stării sale de sănătate. Acest lucru face ca persoana respectivă să observe o ameliorare a simptomelor resimțite, fără ca vreun tratament real să fie administrat.

Se pare ca efectul placebo funcționează cel mai bine în cazul simptomelor modulate de către creier, precum:

senzațiile de durere;
oboseala;
greața;
insomnie;
depresie.

Deși substanțele de tip placebo nu tratează propriu-ziis nicio afecțiune, acestea au un rol extrem de important în cercetare. Studiile clinice folosesc preparate de tip placebo, inactive din punct de vedere farmaceutic, pentru a analiza prin comparație efectele produse de substanțele cu potențial terapeutic.

În general, substantele folosite ca placebo includ:

zahăr;
amidon;
apa distilată;
soluție salina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește un consult specializat. Dacă te confrunți cu simptome neplăcute, consultă cât mai curând medicul pentru diagnostic și tratament!

#efectul placebo #medicina #tratament

Reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar va fi examinată de Parlament în prima lectură, în ședința plenară din 16 noiembrie. Proiectul prevede majorarea salariilor pentru peste 172.000 de angajați din sectorul bugetar, cu o creștere medie de 15,7%, începând cu 1 ianuarie 2027.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, pentru implementarea reformei vor fi necesare aproximativ 3,2 miliarde de lei, bani care urmează să fie prevăzuți în bugetul pentru anul viitor. Inițiativa urmărește reducerea inechităților salariale dintre angajații care ocupă funcții cu un nivel similar de complexitate, precum și crearea unui sistem mai transparent și sustenabil financiar. Un alt obiectiv este introducerea unor mecanisme clare de stimulare a performanței.

În cadrul proiectului noii legi a salarizării, leafa președintei Maia Sandu ar urma să crească de la 22.300 de lei la 55.000 de lei lunar, iar cea a deputaților de la 20.800 de lei la 45.900 de lei lunar.

Totodată, autoritățile propun reducerea diferenței dintre cele mai mici și cele mai mari salarii din sistemul bugetar. Raportul dintre acestea ar urma să ajungă la 1:10,5, comparativ cu situațiile actuale în care diferența poate atinge 1:26.

Deputații vor examina și Raportul Agenției Proprietății Publice privind administrarea și deetatizarea proprietății publice de stat în 2025, precum și Raportul Comisiei de anchetă instituită după scandalul salariile de la Moldatsa.

Pe agenda ședinței mai figurează modificarea criteriilor de atribuire a contractelor de achiziții publice pentru manualele școlare, prin reducerea ponderii minime a criteriului de preț, dar și proiectul de aderare a Republicii Moldova la Statutul Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA).

Ședința plenară a Parlamentului este programată pentru luni, 16 noiembrie, începând cu ora 10:00.