Egiptul şi Turcia au anunţat marţi, 4 iulie curent, că își îmbunătățesc relațiile diplomatice și au numit ambasadori în capitalele lor, pentru prima oară după zece ani, marcând ultima etapă în procesul de încălzire a relațiilor diplomatice, relatează AFP.

Egipteanul Amr Elhamamy a fost numit la Ankara, iar turcul Salih Mutlu Sen la Cairo.

Această măsură arată ”voinţa reciprocă de dezvoltare a relaţiilor bilaterale”, anunţă cele două ministere în comunicate separate.

Aceste numiri marchează o apropiere între preşedinţii egiptean Abdel Fattah el-Sisi şi turc Recep Tayyip Erdogan.

Cele două şi-au întrerupt relaţiile în urmă cu zece ani, când el-Sisi, pe atunci ministru al Apărării, l-a răsturnat de la putere pe predecesorul său Mohamed Morsi, un aliat al Turciei, care făcea parte din Mişcarea Fraţii Musulmani.

La acea vreme, Erdogan declara că nu va dialoga niciodată cu ”unul” ca el-Sisi, care a devenit în 2014 preşedintele celei mai populate ţări din lumea arabă. Primele semne ale unui ”dezgheţ” au apărut în mai 2021, când o delegaţie turcă s-a dus în Egipt pentru a discuta despre o eventuală normalizare.

În noiembrie, cei doi lideri şi-au strâns mâna în Qatar, o strângere de mână catalogată de către preşedinţia egipteană drept un nou început în relaţiile bilaterale. Ei au discutat apoi la telefon, după cutremurul care a însângerat Turcia şi Siria în februarie. Relaţiile celor două ţări au fost mult timp tensionate, însă schimburile comerciale au continuat.

În 2022, Turcia era primul importator de produse egiptene, în cuantum de patru miliarde de dolari. Dezacorduri rămân în continuare, în contextul în care Turcia găzduieşte numeroşi jurnalişti arabi care se opun guvernelor lor, mai ales egipteni apropiaţi Fraţilor Musulmani, care au fost scoşi în afara legii de către Cairo.

#Egipt #relatii diplomatice #turcia

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.