Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

El Nino ar putea provoca peste 450 de mii de decese în următoarele luni: Țările cele mai afectate

23 Sept. 2026, 15:31
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
23 Sept. 2026, 15:31 // În Lume //  Daniela Baranovschi

Peste 450.000 de oameni ar putea muri în următoarele șase luni din cauza temperaturilor extreme asociate actualului fenomen El Nino, potrivit estimărilor unui nou raport realizat de cercetători în domeniul climei. Cele mai afectate ar urma să fie țările tropicale, printre care Nigeria, Indonezia, Sudan, India și Brazilia, iar efectele temperaturilor ridicate sunt așteptate să persiste până în vara anului 2027. Un nou raport estimează un bilanț grav, din Nigeria până în Statele Unite, care se adaugă efectelor deja existente ale crizei climatice, scrie The Guardian.

Acest bilanț s-ar adăuga deceselor premature provocate de temperaturile deja ridicate ca urmare a crizei climatice. Efectele ar urma să fie resimțite în întreaga lume, din Indonezia și India până în Nigeria și Statele Unite. Alte numeroase decese sunt așteptate ca urmare a secetelor, incendiilor de vegetație și inundațiilor asociate fenomenului El Nino.

Cercetătorii au estimat numărul deceselor provocate de căldură la nivel regional și spun că prognozele permit identificarea zonelor în care pot fi luate măsuri pentru protejarea populației și salvarea de vieți. Printre acestea se numără îmbunătățirea prognozelor privind valurile de căldură, amenajarea unor centre climatizate în care oamenii să se poată adăposti, suplimentarea personalului din unitățile medicale în perioadele cu temperaturi extreme și măsuri de protecție pentru persoanele care lucrează în aer liber.

Fenomenul El Nino care încălzește în prezent planeta a depășit luni cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată pentru un astfel de episod, cu câteva luni înainte de momentul în care este așteptat să atingă intensitatea maximă.

Temperaturile sunt atât de mult peste cele asociate episoadelor precedente, încât oamenii de știință au descris situația drept „uluitoare” și de „nivel Godzilla”. El Nino este un fenomen climatic natural, însă efectele sale pot fi amplificate de încălzirea globală, transmite Digi24.

„Estimarea de 451.000 de persoane este un număr atât de mare încât poate deveni abstract, dar vorbim despre părinți și copii, bunici și vecini, despre oameni care merg la serviciu, au grijă de familiile lor și își trăiesc viețile”, a declarat profesorul Michael Greenstone, cofondator al Climate Impact Lab și profesor la Universitatea din Chicago, unul dintre autorii raportului.

Estimarea privind numărul deceselor vizează perioada septembrie 2026 – februarie 2027, până la care sunt disponibile în prezent prognozele de temperatură. Cu toate acestea, cercetătorii se așteaptă ca numărul deceselor asociate temperaturilor ridicate să rămână peste nivelurile obișnuite până în iunie sau iulie 2027.

Nigeria, Indonezia, Sudan, India și Brazilia, printre cele mai afectate

Țările care ar urma să fie cel mai puternic afectate în următoarele șase luni sunt statele tropicale Nigeria, Indonezia, Sudan, India și Brazilia. Statele Unite se află între primele 20 de țări în ceea ce privește impactul estimat, cu aproximativ 3.500 de decese suplimentare asociate căldurii. La nivel regional, Sahelul african și Asia de Sud-Est ar urma să fie, de asemenea, puternic afectate.

El Nino reprezintă și o „carte poștală din viitorul nostru”, au afirmat cercetătorii, deoarece împinge temperaturile spre nivelurile pe care criza climatică este estimată să le producă în mod obișnuit peste aproximativ 20 de ani.

„Intensificarea răspunsului de urgență și direcționarea mai eficientă a eforturilor noastre pot salva multe vieți în acest an(…)Dar peste 20 de ani, când temperaturile extreme de astăzi vor deveni noua normalitate, nu vrem să ne aflăm într-o stare permanentă de urgență. Trebuie să ne mobilizăm acum pentru a concepe, implementa și evalua instrumentele care vor salva vieți în anii următori”, a declarat dr. Tamma Carleton, de la Universitatea California, Berkeley, coautoare a raportului.

Cum au fost calculate cele 451.000 de decese

Proiecțiile au fost realizate folosind metode evaluate anterior de alți specialiști, care urmăresc, de la o lună la alta, relația dintre temperatură și decesele suplimentare asociate căldurii în 24.378 de regiuni din întreaga lume. Aceste date au fost combinate cu prognozele privind creșterea temperaturilor provocată de El Nino în lunile următoare. Ca nivel de referință a fost folosit numărul deceselor cauzate de căldură într-o lună medie din perioada 1996-2025.

„Oamenii au reușit să prognozeze când vor exista șocuri asupra culturilor agricole și să ofere avertismente din timp”, a declarat Greenstone.

„Acest nou raport deschide posibilitatea de a face același lucru pentru un rezultat și mai important, aș spune cel mai important: decesele.” Raportul urmează să fie trimis spre publicare unei reviste științifice cu sistem de evaluare inter pares. Greenstone a explicat însă că, având în vedere urgența situației, „ar fi fost iresponsabil să nu îl facem public”.

El Nino ar putea afecta și securitatea alimentară

Rezervele de alimente vor fi, de asemenea, afectate de El Nino. Programul Alimentar Mondial a avertizat în august că efectele fenomenului ar putea împinge aproximativ 50 de milioane de persoane spre o situație de insecuritate alimentară acută și ar putea determina creșterea prețurilor. Un episod El Nino major, produs în perioada 1877-1878, a contribuit la moartea a peste 50 de milioane de persoane din cauza secetei și foametei, India, Brazilia și China numărându-se printre țările grav afectate.

Profesoara Friederike Otto, de la Imperial College London, a declarat luni pentru The Guardian că actualul episod El Nino reprezintă „o redistribuire uriașă a energiei în sistemul climatic” și este periculos deoarece se produce într-un sistem climatic deja mult mai cald, influențat de activitatea umană.

„În multe locuri din lume vom vedea, prin urmare, temperaturi extreme fără precedent, cu toate consecințele lor asupra sănătății, securității alimentare și stresului hidric. El Nino apare și dispare, dar, atât timp cât continuăm să ardem combustibili fosili, fenomenul se produce pornind de la un nivel de temperatură din ce în ce mai ridicat, ceea ce face mult mai dificil pentru comunități să facă față consecințelor”, a explicat Otto.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 12:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
16 Nov. 2026, 12:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Bulgaria nu mai are resurse financiare pentru a sprijini Ucraina și nu va mai trimite arme sau muniții din stocurile propriei armate. Anunțul a fost făcut de premierul bulgar Rumen Radev, la summitul informal al Uniunii Europene de la Dublin. Acesta a explicat că țara sa se confruntă cu probleme bugetare și nu își poate asuma noi cheltuieli pentru sprijinirea Kievului, relatează publicația bulgară Debati.bg, preluată de Kyiv Post, transmite Antena3CNN.

Întrebat despre noul pachet de împrumuturi pe care Uniunea Europeană îl pregătește pentru Ucraina și despre posibilitatea ca Bulgaria să garanteze o parte din bani, Radev a declarat că țara sa se află sub procedura europeană de deficit excesiv și are resurse bugetare limitate.

Premierul a precizat însă că Bulgaria nu va bloca statele membre care vor să continue să ofere ajutor financiar Ucrainei.

Radev a spus că susține eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, dar nu este de acord cu strategia de a obține „pacea prin forță”. În opinia sa, continuarea sprijinului militar nu face decât să provoace mai multe victime, distrugeri și o escaladare a conflictului.

Bulgaria ar putea accepta doar ajutoare pentru civili, nu pentru cumpărarea de arme

Premierul bulgar a explicat că Sofia este dispusă să discute despre sprijinirea Ucrainei, dar numai dacă există garanții că banii vor fi folosiți pentru nevoi umanitare, nu pentru achiziționarea de armament.

Radev a amintit că în Ucraina trăiește o importantă comunitate istorică de etnici bulgari și și-a exprimat îngrijorarea față de pierderile de vieți omenești înregistrate în rândul acesteia de la începutul războiului.

Potrivit premierului, eventualele fonduri europene la care ar contribui Bulgaria ar trebui să fie folosite exclusiv pentru ajutor umanitar, refacerea alimentării cu energie electrică și asistență medicală.

De asemenea, dacă Sofia va accepta să garanteze o parte din noul împrumut european pentru Ucraina, va cere ca o parte dintre bani să fie direcționată către comunitatea bulgară din această țară, concentrată în special în sudul regiunii Odesa.

Radev a vorbit și despre industria de apărare din Bulgaria, care a înregistrat exporturi importante în 2022 și 2023, în primii ani ai războiului. Ulterior, livrările au scăzut, pe măsură ce cererea de pe front s-a schimbat, iar dronele au început să fie folosite tot mai mult în locul muniției clasice de artilerie.

Bulgaria și-a redus treptat sprijinul militar pentru Ucraina

Declarațiile premierului de la Dublin vin după o serie de decizii prin care Bulgaria s-a distanțat de politica de sprijin militar pentru Ucraina urmată de guvernele anterioare.

Pe 21 octombrie, guvernul condus de Rumen Radev a decis oficial să nu mai contribuie la finanțarea achizițiilor de arme letale pentru Ucraina prin intermediul Instrumentului european pentru pace. Potrivit agenției bulgare de presă BTA, Sofia a stabilit că viitoarele sale contribuții vor fi limitate la ajutorul nemilitar.

Schimbarea a început după alegerile parlamentare din aprilie, câștigate de coaliția lui Radev. Guvernele precedente sprijiniseră Ucraina inclusiv prin livrări importante de proiectile de artilerie de tip sovietic.

În iunie, ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov, a anunțat că intenționează să oprească toate livrările directe de arme către Ucraina.

O lună mai târziu, în iulie, Radev a retras Bulgaria din „Coaliția de Voință”, inițiativa condusă de Regatul Unit și Franța pentru sprijinirea Ucrainei. Premierul a explicat atunci că războiul trebuie încheiat prin negocieri diplomatice, nu prin continuarea acțiunilor militare.

Prin declarațiile de la Dublin, Radev confirmă că Bulgaria nu intenționează să reia ajutorul militar pentru Kiev. Sofia lasă însă deschisă posibilitatea de a participa la programe europene de sprijin umanitar, cu condiția ca banii să nu fie folosiți pentru cumpărarea de arme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!