Elementele decorative de pe prăjituri pot fi periculoase, atenționează specialiștii în domeniul siguranței alimentelor. În context, ANSA îndeamnă cetățenii să verifice cu atenție eticheta acestor produse de patiserie, însă înainte de a le consuma. În aceeași ordine de idei, vânzătorii sunt obligați să furnizeze informații despre ingredientele utilizate în aceste produse de patiserie.

Informații de care să țină cont cetățenii:

Coloranții naturali, cum ar fi curcumina (E100), beta-carotenul (E160) și altele, extrase din surse vegetale, sunt considerați siguri pentru consum;
Coloranţii alimentari: galben portocaliu (E 110), galben de chinolină (E 104), carmoizină (E 122), roşu allura (E 129), tartrazină (E 102), roşu ponceau 4R (E 124) sunt fabricați chimic, oferind culori mai intense, sunt mai stabili decât cei naturali, dar sunt considerați periculoși. În același timp, acești coloranți pot afecta negativ activitatea copiilor şi atenţia acestora;
Cerneala pentru imprimanta alimentară, cariocile alimentare, unele sclipiciuri sub formă de pudră, prafurile în formă de spary colorat, pudra strălucitoare, perlele colorate, pot conține, de fapt, materiale care nu prezintă siguranță alimentară;
Există sclipici-uri/spray-uri care sunt comestibile și sunt produse special pentru utilizare în alimentație. Aceste produse sunt fabricate din ingrediente care pot fi consumate în siguranță;
Agenții economici care importă sau produc sclipici, cerneală și praf comestibil sunt obligați să indice pe etichetă și în actele de însoțire ingredientele utilizate și proporția aditivilor alimentari din compoziția acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ANSA precizează că, pentru nerespectarea legislației în domeniul siguranței alimentelor, producătorii de alimente ce conțin ingrediente nesigure sunt pasibili de amenzi. Acestea pot ajunge și la 25.000 de lei.

#ANSA #elemente decorative #patiserie #pericol #produse

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.