Halterofila moldoveancă Elena Cîlcic a ocupat locul 8 la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Ea a înregistrat rezultatul 240 kg la general, debutând la o ediție a Jocurilor Olimpice. În context, campioană olimpică în categoria de greutate 87 kg a devenit chinezoaica Zhouyu Wang.

„Am resimțit accidentările mai vechi, iar acest lucru m-a împiedicat să am un rezultat mai bun, în special la stilul smuls. Una peste alta, sunt fericită că am fost aici. Sunt primele mele Jocuri Olimpice și mulțumesc Domnului pentru acest rezultat”, a declarat Elena Cîlcic.

În categoria de greutate 87 kg s-a impus chinezoaica Wang Zhouyu. Ea a adus Chinei a şasea medalie de aur la haltere la JO 2020, cu 120 kg reuşite la stilul smuls şi 150 kg la aruncat. Wang a urcat în categorie de la 76 kg la 87 în 2019, cucerind totuşi aurul la Mondialele din acel an.

Clasamentul final:

Wang Zhouyu (China) 270 kg (120+150);
Tamara Yajaira Salazar Arce (Ecuador) 263 (113+150);
Crismery Dominga Santana Peguero (Republica Dominicană) 256 (116+140);
Ankhtsetseg Munkhjantsan (Mongolia) 252 (110+142);
Gaelle Nayo Ketchanke (Franţa) 247 (108+139);
Martha Ann Rogers (SUA) 246 (108+138);
Naryury Alexandra Perez Reveron (Venezuela) 242 (112+130);
Elena Cîlcic (Republica Moldova) 240 (105+135).

Potrivit Comitetului Olimpic, ambii halterofili moldoveni Marin Robu și Elena Cîlcic, prezenți la Jocurile Olimpice de la Tokyo s-au clasat pe locul 8.

Realitatea.md amintește că Jocurile Olimpice 2020 se vor încheia la 8 august, iar transmisiunile sunt asigurate de televiziunea națională și de canalul Eurosport, cu o diferență de fus orar între Japonia și Republica Moldova de 6 ore.

La Jocurile Olimpice de la Tokyo din acest an, Moldova este reprezentată de 20 de sportivi.

#Elena Cilcic #Jocurile Olimpice #Tokyo

Senatul SUA a aprobat cu o majoritate covârșitoare, 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, proiectul de lege privind „sancțiunile iadului” împotriva Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Documentul ar urma să fie una dintre cele mai importante măsuri de intensificare a presiunii americane asupra Kremlinului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, scrie bbc.com.

Sancțiunile au ca scop să reducă veniturile Rusiei și să determine Moscova să revină la masa negocierilor.

Legea consfințește sancțiunile deja impuse Rusiei prin ordine prezidențiale, ceea ce, teoretic, ar limita posibilitatea ca acestea să fie ridicate definitiv doar printr-o decizie a președintelui. În același timp, documentul îi oferă lui Trump dreptul de a suspenda sancțiunile, la propria discreție, și de a impune taxe vamale de până la 100% asupra importurilor din țările care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile.

„Proiectul de lege are drept scop privarea lui Vladimir Putin de veniturile necesare pentru finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, susțin autorii documentului.

Proiectul a fost elaborat cu mai mult timp în urmă și a fost promovat de senatorul republican Lindsey Graham. Ulterior, documentul a fost modificat, fiind introduse prevederi privind flota fantomă a Rusiei, sancțiuni împotriva Iranului, dar și posibilitatea ca președintele să acorde derogări și excepții.

Ce puteri îi oferă legea lui Trump

Proiectul urmează să fie examinat de Camera Reprezentanților. Dacă va fi aprobat, documentul va ajunge pe masa președintelui Donald Trump. Legea va intra în vigoare doar după promulgare.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, Trump va trebui să introducă sancțiunile, iar acestea vor fi revizuite la fiecare șase luni.

Printre persoanele și organizațiile vizate de document se numără oficiali ruși și instituții precum Sberbank, care se află deja pe lista sancțiunilor americane. Diferența este că restricțiile ar urma să fie prevăzute prin lege, nu doar prin ordine prezidențiale.

Trump ar putea însă suspenda temporar sancțiunile. Pentru aceasta, președintele ar trebui să informeze Congresul, printr-o scrisoare, despre motivele pentru care consideră că o astfel de măsură este în interesul SUA.

O altă prevedere importantă îi permite președintelui să impună taxe vamale de până la 100% asupra produselor importate în SUA din primele cinci țări care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile. Printre principalele țări care ar putea fi vizate se numără India, China și Turcia.

Documentul prevede și sancțiuni împotriva „flotei fantomă” folosite de Rusia pentru transportul petrolului. SUA ar putea include rapid în lista de sancțiuni navele deja sancționate de aliați precum Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Ridicarea definitivă a sancțiunilor împotriva Rusiei ar fi posibilă doar dacă președintele SUA informează oficial Congresul că Moscova a încetat complet ostilitățile și a semnat un acord de pace cu autoritățile ucrainene libere și independente.

Chiar și în acest caz, Congresul ar putea verifica dacă aceste condiții au fost îndeplinite și ar putea bloca temporar ridicarea sancțiunilor printr-o rezoluție.