Începând cu 1 septembrie 2026, se reintroduc notele în clasa a IV-a. Mai exact, acestea vor fi acordate la disciplinele de examen – Limba și literatura română și Matematică.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, măsura vine după aproape zece ani în care elevii din învățământul primar au fost evaluați exclusiv prin descriptori de performanță și prin calificative, precum „foarte bine”, „bine” sau „suficient”.

„Noua metodologie propune un sistem de evaluare mai clar, mai coerent și mai apropiat de nevoile reale ale elevilor și profesorilor. Pilotarea ne-a arătat că această schimbare facilitează tranziția către gimnaziu, iar opiniile exprimate de cadrele didactice ne-au ajutat să definitivăm un document echilibrat, aplicabil și adaptat realităților din școli. Ne dorim ca evaluarea să fie, înainte de toate, un instrument care sprijină învățarea și progresul fiecărui copil”, a declarat secretarul de stat în cadrul MEC, Valentina Olaru.

Aprobarea metodologiei a fost precedată de un amplu proces de pilotare desfășurat pe parcursul anului de studii 2025-2026, care a permis testarea noilor prevederi înainte de implementarea acestora la nivel național. Acesta a implicat 268 de instituții de învățământ cu predare în limbile română și rusă și aproximativ 2.500 de cadre didactice din învățământul primar – învățători și profesori de limbi străine, educație muzicală, educație fizică și limba română pentru alolingvi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noua Metodologie de evaluare a rezultatelor învățării în învățământul primar va fi aplicată în toate instituțiile de învățământ general din Republica Moldova începând cu anul de studii 2026-2027.

#clasa a IV #limba romana #matematica #reintroducere note

Oficialii francezi au acuzat luni, 9 noiembrie 2026, Gărzile Revoluției Iraniene că s-ar afla în spatele atacurilor cibernetice care, luna trecută, au scos din funcțiune frigiderele și congelatoarele din marile magazine din Franța. Autoritățile de la Paris au avertizat că Teheranul va suporta consecințe, relatează News.ro.

Declarația Franței a venit la doar câteva minute după ce Reuters a dezvăluit că anchetatorii suspectau, în mod neoficial, implicarea Iranului în aceste atacuri.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că ambasadorul iranian a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei. Barrot a ameninţat, de asemenea, cu noi sancţiuni ale UE împotriva Iranului.

Atacurile cibernetice care au lovit sute de supermarketuri franceze la începutul lunii octombrie se numără printre cele mai perturbatoare atacuri cibernetice din cadrul „războiului cu Iranul” care a început în luna februarie, un conflict marcat de incidente izolate de presupuse perturbări digitale. Printre acestea s-au numărat atacuri cibernetice împotriva sistemului de transport public din Los Angeles în martie, împotriva staţiilor de tratare a apei din SUA în iulie şi împotriva navelor cu destinaţia Statele Unite în august.

Misiunea Iranului la Naţiunile Unite nu a răspuns la mesajele Reuters prin care i s-au solicitat comentarii. Iranul neagă în mod sistematic că ar desfăşura operaţiuni cibernetice rău intenţionate.

EFECTE DRAMATICE

Atacul cibernetic din 11 octombrie, care a suprascris sistemele de control asupra temperaturii din frigiderele comerciale din sute de unităţi comerciale, pare să fi fost uşor de pus în aplicare, au declarat anterior experţii în securitate cibernetică pentru Reuters. Compania care produce multe dintre unităţile afectate a declarat că o parte dintre acestea erau învechite sau rulau un soft depăşit, ceea ce ar fi putut facilita pătrunderea hackerilor.

Efectele au fost dramatice. La unele frigidere, temperatura a fost ridicată atât de mult, încât au luat foc. În orele care au urmat atacului cibernetic, angajaţii supermarketurilor au transportat cutii pline cu carne stricată şi îngheţată topită în containere uriaşe de gunoi. Costurile totale ale atacului s-ar putea ridica la zeci de milioane de euro la nivel naţional, a estimat un proprietar de supermarket francez.

Atacurile cibernetice din octombrie au fost urmate în această lună de un al doilea val de atacuri care a lovit peste 100 de unităţi din întreaga Europă şi a afectat chiar şi frigiderele utilizate de băncile de sânge franceze, determinând angajaţii de acolo să mute o parte din sânge în alte unităţi de depozitare frigorifică.

Natura aparent simplă a atacurilor asupra frigiderelor – şi repetarea acestora în mai multe ţări – a dat naştere la speculaţii cu privire la cine ar putea fi responsabil, pe fondul îngrijorărilor continue legate de presupusa campanie de sabotaj a Rusiei în Europa, războiul dintre SUA şi Iran şi creşterea la nivel global a atacurilor cibernetice bazate pe inteligenţă artificială.