Direcția Principală de Informații a armatei Ucrainei (GUR) susține că elita Rusiei, obosită de războiul din Ucraina, plănuiește să-l destituie pe președintele Vladimir Putin și să-l înlocuiască cu directorul Serviciului Federal de Securitate, FSB, succesorul temutului KGB, transmite Disinfo.md.

Directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, în vârstă de 72 de ani, a fost tras la răspundere de către Kremlin pentru răspunsul întârziat al Rusiei la contra-invazia Ucrainei în regiunea Kursk și pentru succesele limitate ale invaziei Rusiei în 30 de luni de război în Ucraina.

GUR susține că scopul elitei ruse este să-l înlăture pe Putin de la putere „cât mai curând posibil și să restabilească legăturile economice cu Occidentul distrus de războiul din Ucraina”.

„Se știe că Bortnikov și alți reprezentanți influenți ai elitei ruse iau în considerare diverse opțiuni de înlăturare a lui Putin de la putere”. În special, otrăvirea, îmbolnăvirea bruscă sau alte „coincidențe” nu sunt excluse, susține GUR.

„O anumită parte a elitei politice ruse a Federației Ruse îl consideră pe directorul FSB Alexander Bortnikov drept un succesor”.

Bortnikov și FSB au fost parțial responsabili pentru că au prezis incorect răspunsul poporului ucrainean la o invazie rusă și capacitatea generală a armatei ucrainene de a apăra țara. Bortnikov a servit în temuta agenție de spionaj a Moscovei KGB și succesorul acesteia, FSB, timp de 51 de ani. Putin l-a numit director FSB în 2008.

Putin este din ce în ce mai concentrat pe stabilitatea regimului, mai ales pe fondul ofensivei ucrainene în Kursk

Reacția conducerii ruse la ofensiva Ucrainei din regiunea Kursk a subliniat că prioritățile interne ale Kremlinului sunt din ce în ce mai concentrate pe stabilitatea regimului, mai ales pe parcursul ultimului an.

Publicația rusă „Istorii importante” scrie că acțiunile președintelui Vladimir Putin asupra situației din regiunea Kursk au demonstrat anumite schimbări în verticala de putere a Kremlinului, multe dintre acestea având loc în ultimele luni, potrivit sursei citate.

Putin și-a numit fostul bodyguard, pe Aleksei Diumin, să conducă o operațiune „contrateroristă” împotriva activității ucrainene din regiune, despre care publicația spune că arată neîncrederea președintelui față de Statul Major al Rusiei și Ministerul Apărării, care sunt de obicei responsabile pentru actiuni de aparare. În schimb, dictatorul de la Kremlin se bazează pe oameni în care personal are încredere.

Sursele publicației mai notează că Diumin se află în prezent în conflict cu reprezentanții administrației președintelui Rusiei, ceea ce confirmă și mai mult tendința lui Putin de a-i susține pe cei care sunt în grațiile lui.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elita rusă #șeful FSB #Vladimir Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.