Elon Musk a devenit primul om din lume cu o avere de peste 500 de miliarde de dolari
Elon Musk, CEO-ul Tesla, a devenit prima persoană din istorie a cărei avere netă s-a apropiat de 500 de miliarde de dolari. Această creștere spectaculoasă a fost determinată de redresarea acțiunilor producătorului de vehicule electrice și de majorarea valorii celorlalte startup-uri tehnologice deținute de antreprenor.
Averea netă a lui Musk se ridica la 499,5 miliarde de dolari potrivit indexului miliardarilor întocmit de Forbes.
Acţiunile Tesla au determinat creşterea averii nete a lui Musk. Acţiunile au crescut cu peste 14% în acest an şi au urcat cu aproape 4% miercuri, adăugând peste 7 miliarde de dolari la averea sa netă.
Consiliul de administraţie al Tesla a propus luna trecută un plan de compensare de 1 trilion de dolari pentru Elon Musk, subliniind influenţa pe care o are asupra producătorului de automobile, în încercarea acestuia de a se transforma într-o putere în domeniul inteligenţei artificiale şi al roboticii.
Startup-ul de AI al lui Musk, xAI, şi compania de rachete SpaceX şi-au mărit, de asemenea, valorile în acest an. Fondatorul Oracle, Larry Ellison, îl urma miercuri pe Musk ca a doua cea mai bogată persoană de pe lista Forbes, cu o avere netă de aproximativ 351,5 miliarde de dolari.
Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.
Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.
Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.
Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.
Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.
„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.
Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.
Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.
Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.
Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.

Folosim cookie-uri și tehnologii similare pentru a îmbunătăți experiența dumneavoastră, a analiza traficul site-ului și a asigura funcționalitatea Realitatea.md. Puteți alege ce tipuri de cookie-uri permiteți. Puteți accepta toate cookie-urile, respinge cookie-urile neesențiale sau vă puteți gestiona preferințele.