Guvernul de la Ankara a refuzat propunerea lui Elon Musk de a trimite sateliți Starlink în Turcia, după ce țara a fost lovită de cel mai puternic cutremur din ultimele decenii, relatează Bloomberg.

Musk a scris pe Twitter că una dintre companiile sale, Space Exploration Technologies Corp., ar putea furniza rețeaua Starlink, imediat ce decizia va fi aprobată de guvernul turc.

Potrivit Bloomberg, un înalt oficial turc, care a decis să-și păstreze anonimatul, i-a mulțumit multimiliardarului pentru propunere, dar a spus că Turcia dispune de o cantitate suficientă de sateliți.

Țara are stații de bază care funcționează cu baterii, deși electricitatea nu poate fi furnizată în unele zone, a mai declarat oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

SpaceX urmează să lanseze pe orbită primul satelit de comunicații în Turcia, Turksat 6A, în primul trimestru al acestui an.

Cutremurul de magnitudine 7,8 produs în orașul turc Gaziantep a fost urmat de cel puţin 100 de replici cu magnitudinea de 4,0 sau mai mare. Circa 5 000 de oameni din Turcia și Siria și-au pierdut viața în urma celor două seisme devastatoare produse luni, la distanță de 9 ore unul de altul, în regiuni apropiate.

Temperaturile extrem de scăzute, zăpada și ploaia au împiedicat eforturile salvatorilor de a căuta supraviețuitorii în timpul nopții, în timp ce oamenii aflați sub dărâmături strigau după ajutor. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că numărul victimelor ar putea depăși 20.000.

#Ankara #cutremur #Elon Musk #Starlink #turcia

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.