Elon Musk susține că, în 30 de ani, peste un milion de oameni ar putea locui într-un oraș „autosuficient” pe Marte, datorită rachetei sale, transmite digi24.ro.

În timp ce echipa sa SpaceX a obținut o victorie semnificativă în încercarea de a realiza călătorii interplanetare la prețuri accesibile, Elon Musk a făcut o afirmație îndrăzneață cu privire la posibilitatea de a locui pe Marte, pe rețeaua socială X.

O mare parte a lumii a urmărit fermecată cum șeful SpaceX a prins, pentru prima dată în istorie, un accelerator uriaș de la racheta sa Starship.

Această realizare remarcabilă deschide calea călătoriilor spațiale cu costuri reduse, implicând rachete reutilizabile care transportă încărcături uriașe spre Lună și dincolo de aceasta, ca o „cale ferată” interplanetară. Acest lucru va permite oamenilor să se mute în orașe pe Lună și pe Marte.

În timp ce personalul SpaceX întâmpina succesul cu urale și lacrimi, Musk a postat pe X: „Turnul a prins racheta!!!”

„Dacă civilizația este rezonabil de stabilă în următorii 30 de ani, pe Marte va fi construit un oraș autosuficient de peste un milion de oameni”, a mai scris acesta pe X.

Înaintea misiunii, el a declarat că, dacă aceasta va fi un succes, speră ca primele zboruri cu echipaj pe Marte să aibă loc în patru ani.

„Primele nave spațiale către Marte vor fi lansate peste doi ani, când se va deschide următoarea fereastră de transfer Pământ-Marte. Acestea vor fi fără echipaj pentru a testa fiabilitatea aterizării intacte pe Marte. Dacă aceste aterizări merg bine, atunci primele zboruri cu echipaj pe Marte vor avea loc peste patru ani. Rata zborurilor va crește exponențial de acolo, cu scopul de a construi un oraș autosuficient în aproximativ 20 de ani. A fi multiplanetar va crește foarte mult durata probabilă de viață a conștiinței, deoarece nu vom mai avea toate ouăle, la propriu și metabolic, pe o singură planetă.”, a susținut Elon Musk.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Elon Musk #Marte #oras

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.