Guvernul elvețian a demarat consultări în vederea modificării Constituției pentru a consfinți în aceasta protejarea numerarului ca formă de plată, relatează miercuri, 30 august curent, agenția Bloomberg cu referire la presa locală.

Mutarea reprezintă un răspuns la o inițiativă numită „Numerarul este libertate” pe care susținătorii săi au depus-o mai devreme în cursul acestui an autorităților.

Activiștii cer ca inițiativa să fie supusă unui referendum, la fel ca numeroase alte propuneri de politici în Elveția, țară cunoscută pentru sistemul său de democrație directă.

În luna iulie a anului trecut Elveția a legalizat căsătoriile între persoanele de același sex în urma unui astfel de referendum.

Tot în 2022 elvețienii au votat prin referendum majorarea vârstei de pensionare pentru femei după ce cu un an înainte au fost chemați la urne pentru a se pronunța în privința introducerii certificatului COVID.

Guvernul elvețian afirmă însă acum că a demarat consultări în privința inițiativei „Numerarul este libertate” întrucât propunerea depusă de activiști „nu este suficient de precisă”. Cu toate acestea, politicienii elvețieni au admis importanța punctelor ridicate de activiști și guvernul a propus o variantă proprie a amendamentului care să asigure prin Constituție protejarea folosirii numerarului.

Deși folosirea numerarului a scăzut în Elveția în ultimii ani, banii „lichizi” rămân a doua cea mai folosită metodă de plată, aproximativ 28% din toate tranzacțiile fiind încheiate cu ei în această țară.

Consultările publice demarate de guvern se vor încheia la sfârșitul lunii noiembrie.

#bani #Constitutie #Elvetia #numerar

Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters, transmite Agerpres.

În trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ”s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată”, a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat.

Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt.

În cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice.

În anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington.

După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal.

În trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam.

În schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam.

”Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul”, a spus el.

”Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată”, a explicat coordonatorul studiului.