Elveţia ia în calcul o reducere temporară a vitezei pe autostrăzi, o măsură care ar veni să completeze măsurile luate deja pentru economisirea de combustibil, potrivit Oficiului Federal pentru Aprovizionarea Economică a Ţării.

Elveţia a intrat într-o adevărată alertă roşie privind stocurile de combustibil. De câteva săptămâni, situaţia se agravează până la punctul în care, vinerea trecută, a fost autorizată utilizarea rezervelor de urgenţă de motorină.

Situaţia este considerată „foarte tensionată” de către Oficiul Federal pentru Aprovizionarea Economică a Ţării, însărcinat să se asigure că Elveţia nu se confruntă cu nicio penurie de bunuri esenţiale. Potrivit cotidianului elveţian Aargauer Zeitung, Oficiul ia acum în considerare limitarea vitezei maxime pe autostrăzile elveţiene la 80 km/h.

A fost lansată o consultare a celorlalte servicii administrative ale ţării în acest sens, ideea fiind deja luată în considerare la izbucnirea războiului din Iran, când Partidul Ecologist elveţian propusese această reducere de la 120 km/h (viteza maximă autorizată pe majoritatea autostrăzilor elveţiene) la 80 km/h.

Această reducere temporară a vitezei ar veni să „completeze prelevările deja în curs din rezervele obligatorii şi să consolideze efectul lor de economisire suplimentară”, precizează Oficiul. Valoarea acestor economii nu a fost însă precizată. Acest lucru ar trebui să se întâmple la finalul procesului de consultare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, guvernul federal intenţionează să încurajeze populaţia să utilizeze cu moderaţie resursele care au devenit preţioase. „Apelurile la carpooling, la utilizarea transportului public şi la reducerea deplasărilor de agrement permit, de exemplu, diminuarea consumului de combustibil”, spune guvernul elvețian.

Deşi instabilitatea din Golful Persic explică în mare parte situaţia actuală din Elveţia, ziarul Aargauer Zeitung subliniază şi alţi factori, începând cu întârzierile în livrările prin conducte, provocate de ploile abundente din sudul Franţei, care au dus la o penurie temporară de motorină. De asemenea, linia feroviară din Valea Rinului a fost închisă de mai multe ori în ultima perioadă, complicând livrările către Elveţia pe calea ferată. În ceea ce priveşte transportul fluvial, acesta este aproape complet paralizat de seceta persistentă care a afectat parţial Rinul.

#autostrazi #Elvetia #viteza

Balenele albastre au devenit tot mai greu de observat în apropierea Insulelor Galápagos, iar cercetătorii cred că fenomenul El Niño ar putea fi unul dintre motive. Temperaturile neobișnuit de ridicate ale Oceanului Pacific modifică ecosistemele marine și obligă numeroase specii să își schimbe zonele în care se hrănesc și migrează.

În timpul unei expediții care a durat nouă luni, desfășurată între octombrie 2025 și iulie 2026, cercetătorii trimiși de Direcția Parcului Național Galápagos au căutat balene albastre în zone în care acestea fuseseră observate în trecut. Obiectivul echipei era să identifice exemplare și să le atașeze transmițătoare prin satelit, pentru a le putea urmări traseele de migrație.

În ciuda căutărilor desfășurate pe parcursul întregii expediții, oamenii de știință nu au reușit să observe nici măcar o balenă albastră.

Măsurătorile realizate în timpul expediției au confirmat influența fenomenului El Niño asupra apelor din regiune. Temperatura de la suprafața oceanului a variat între 25,5 și 27,6 grade Celsius, în timp ce la o adâncime de 100 de metri au fost înregistrate valori cuprinse între 19,11 și 19,67 grade Celsius.

Potrivit Centrului Științific Galápagos, toate aceste temperaturi au fost peste media obișnuită pentru perioada respectivă.

Cercetătorii au observat și o modificare importantă a structurii termice a oceanului. Stratul de apă cu o temperatură de aproximativ 20 de grade Celsius, care se găsește în mod normal la adâncimi cuprinse între 20 și 45 de metri în zona Insulelor Galápagos, a fost identificat mult mai jos, între 78 și 96 de metri.

Această schimbare ar putea afecta hrănirea balenelor albastre. Explicația este legată de faptul că temperatura apei influențează distribuția hranei lor, în special a krilului, mici crustacee care reprezintă o componentă importantă a alimentației acestor mamifere marine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Daniela Alarcón, cercetătoare și profesoară la Universitatea San Francisco de Quito și Centrul Științific Galápagos, a declarat pentru Live Science că balenele ar putea rămâne mai la sud, în zone unde apa este mai rece, iar hrana este mai ușor de găsit.

Totuși, cercetătoarea a atras atenția că lipsa observațiilor din timpul unei expediții intensive nu înseamnă că balenele au încetat să mai ajungă în Insulele Galápagos.

Deși cercetătorii nu au reușit să identifice niciun exemplar timp de nouă luni, balenele albastre nu au dispărut complet din regiune.

În septembrie, după încheierea expediției, rețeaua de știință participativă Cetácea Galápagos a raportat prezența unei balene albastre adulte și a puiului său în zona Punta Pitt, pe insula San Cristóbal.

#balene #Fenomenul El Nino #Galapagos