Tot mai multe femei votează și dețin funcții de conducere în organele electorale. Este principala constatare a analizei de gen a alegerilor prezidențiale din 2020, realizată de Comisia Electorală Centrală și PNUD Moldova, cu suportul USAID Moldova, prezentată astăzi public.

Potrivit cercetării, în turul I al alegerilor prezidențiale de anul trecut, 53,42% dintre persoanele care au ieșit la urne (1 364 597) au fost femei. La cel de-al doilea tur de scrutin au participat la votare 1 650 131 de alegători, dintre care 53,8% femei. Rata de participare la votare în mediul rural în turul II a fost de 47% (cu 2% mai mult decât în turul I), femeile constituind peste 53% din totalul celor care au ieșit la vot. În mediul urban, rata de participare a fost de 72,8% (cu 16,4% mai mult decât în turul I), dintre care peste 54% femei.

În turul I, cei mai activi și numeroși alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, care au votat în proporție de aproape 65% din grupul lor de vârstă, constituind puțin peste 30% din totalul celor care au participat la scrutin. În schimb, în turul II, cei mai mulți alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 26-40 de ani, constituind aproape o treime (28,7%) din totalul celor care au participat la votare.

În ceea ce privește tinerii și tinerele care au votat pentru prima dată, numărul acestora a crescut în turul II față de turul I cu 3 381 de persoane, atingând cifra de 20 087 sau 62,5% din totalul celor cu vârsta de 18 ani înscriși în listele electorale. 51,28% au fost fete.

La turul I al prezidențialelor din 2020, în diaspora au participat 149 840 de alegători, dintre care 50,56% au fost bărbați. Iar la turul II, au participat 262 739 de alegători, dintre care 51,04% au fost femei.

De asemenea, la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut s-au implicat mai multe femei decât bărbați. În comparație cu alegerile prezidențiale precedente din 2016, numărul femeilor în funcția de președintă a Consiliilor electorale de circumscripție electorală a crescut. În 2016 femeile au reprezentat 31%, iar în 2020 – 47%. De asemenea, a crescut numărul femeilor în funcția de vicepreședintă: 2016 – 43%, 2020 – 53%.

Studiul integral poate fi accesat aici.

Precizăm că, alegerile prezidențiale din toamna anului trecut au fost câștigate la fel de o femei în defavoarea unui bărbat. Este vorba de Maia Sandu, aleasă președintă, în detrimentul ex-șefului statului, Igor Dodon.

ȘTIRI, VIDEO, NO COMMENT pe Telegram Realitatea/RLIVE TV

#femei la conducere #functii publice

În Gorj, la Bumbești Pițic, există un loc cu adevărat magic – Satul Răsturnat creația unui tânăr antreprenor local, Alexandru. La început a fost o schiță făcută într-un caiet de matematică, apoi a apărut o casă răsturnată care s-a transformat, în câțiva ani, într-un proiect turistic cu șapte căsuțe și un castel al vrăjitoarelor, scrie antena3.ro.

Alex spune că începutul a fost complicat, dar social media l-a ajutat să-și promoveze proiectul. Iar acum pregătește noi investiții și spune că tot ceea ce obține din afacere este reinvestit.

Ideea care a început cu o călătorie în Turcia

Povestea Căsuței Răsturnate începe în 2018, în timpul unei călătorii în Turcia. Alex Luțan – „Ducu”, așa cum îi spun apropiații – a trecut pe lângă un proiect care i-a atras atenția.

Nu l-a vizitat, dar imaginea avea să-i rămână însă în minte. La întoarcerea în țară, terenul pe care îl cumpărase urma să devină locul în care avea să transforme ideea văzută în Turcia într-o construcție neobișnuită.

„Am văzut acest proiect în Turcia, am trecut doar pe lângă el, nu l-am vizitat. Am ajuns în țară, am cumpărat terenul acesta și apoi mi-a venit în minte ideea unei case răsturnate. Am luat un caiet de matematică și am început să fac schițe. Nu aveam studii superioare și nici nu lucrasem vreodată într-un astfel de domeniu, însă lucrasem în construcții încă de la 14 ani. Toate verile mi le petreceam pe șantiere și aveam o idee despre cum se construiește o casă”, a povestit Alex pentru Gorjeanul.

Casa construită după schițele din caiet

Alex a avut schițele, experiența acumulată în construcții și ajutorul câtorva oameni.

„Eu am făcut schițele, am tăiat tot materialul, toate barele de fier, iar apoi am luat un sudor profesionist care să le asambleze. Totul a fost tăiat și apoi montat ca un puzzle, astfel încât fiecare piesă să vină perfect la locul ei. M-au ajutat și doi prieteni foarte buni, Robert și Mădălina. La început nici ei nu știau ce construim. Râdeau și spuneau că probabil facem o tribună”, a explicat el.

Pe măsură ce construcția avansa, misterul a început să dispară. Au apărut pereții, acoperișul, ferestrele și ușile, iar când a fost montată tabla, vecinii au înțeles ce construia, de fapt, Ducu.

Reacțiile nu au fost însă întotdeauna favorabile.

„Cred că Ducu ăsta a luat-o razna”

Într-o comunitate obișnuită cu locuințele tradiționale, o casă construită cu susul în jos părea, pentru mulți, o idee greu de înțeles.

„Fiind într-o zonă de țară, oamenii au început să râdă. «Cum să faci o casă răsturnată? Cine să vină să viziteze o casă răsturnată? Cum să bagi atâția bani într-o casă răsturnată?» Și au început să spună: «Cred că Ducu ăsta a luat-o razna». Părerile au început să curgă, unele mai răutăcioase, altele doar din neîncredere. Dar eu am mers mai departe”, a mărturisit proprietarul.

După finalizarea construcției a urmat însă adevăratul test – să-i convingă pe oameni să intre în ea. Iar primele șase luni au fost, așa cum a spus el, un „eșec total”.

„Pur și simplu, oamenii nu veneau. Nu erau curioși. La început nici nu am luat taxă. Oamenii veneau, vizitau și plecau. Aproximativ 95% plecau foarte mulțumiți, dar mai auzeai din când în când și câte o vorbă că am fost nebun să construiesc casa. După aproximativ o lună am introdus o taxă de 5 lei”.

În primele nouă luni au vizitat construcția aproximativ 1.000 de persoane, iar încasările au fost de aproximativ 5.000 de lei. Pentru o investiție de acest tip, suma era modestă, însă Alex nu a abandonat proiectul.

„Eu simțeam că această idee este ca o sămânță de dovleac care atunci a început să încolțească”, spune el.

Parcul de aventură, proiectul care nu a funcționat

Paradoxal, Căsuța Răsturnată nu fusese gândită inițial drept principala atracție a afacerii. Planul era ca aceasta să reprezinte doar un element al unui proiect turistic mai amplu, al cărui punct central urma să fie un parc de aventură.
Investiția nu a avut însă rezultatul așteptat.

„La început, casa răsturnată reprezenta doar un fel de logo. Motorul afacerii trebuia să fie parcul de aventură. Numai că parcul s-a dovedit a fi un eșec total. Nu era într-o pădure, iar vara era foarte, foarte cald. Nu am reușit să scoatem aproape niciun ban din investiție și a trebuit să abandonăm proiectul și să-l trecem la pierderi”, a povestit Alex.

În timp ce parcul de aventură a fost abandonat, Căsuța Răsturnată a rămas. Iar proiectul avea să primească o nouă șansă odată cu dezvoltarea promovării online.

Social media a dat proiectului un nou impuls

Proprietarul spune că, în timp, a înțeles importanța promovării în mediul online. Iar un reportaj TV a contribuit la creșterea vizibilității proiectului.

„Încet, încet, am început să facem mai multă reclamă și să înțelegem puterea social media. Nu știam la început să ne promovăm și să facem reclamă unde trebuie. După reportaj am primit un nou start puternic. Am început să prindem mult mai multă încredere în ideea noastră și am mers mai departe”.

Căsuța care fusese privită cu scepticism a început să devină cunoscută, iar succesul primei construcții a dus la apariția unei idei mai ambițioase – un sat întreg construit în jurul conceptului de „răsturnat”.

De la Căsuța Răsturnată la Satul Răsturnat

Potrivit lui Alex, reacțiile primite pe TikTok, dar și apariția unor proiecte asemănătoare au contribuit la dezvoltarea noului concept.

„Satul Răsturnat s-a născut dintr-o ambiție. Primeam foarte multe mesaje la clipurile de pe TikTok în care spuneam că avem prima casă răsturnată din România, iar oamenii îmi răspundeau că în Germania există de mai mult timp. În același timp, a apărut și un proiect care semăna cu al nostru. Am fost deranjat la început, dar, privind în urmă, cred că acel lucru m-a făcut să merg mai departe. Concurența, de cele mai multe ori, m-a făcut mai bun, nu mai rău”, a mărturisit el.

Așa a apărut proiectul dezvoltat în Bumbești-Pițic. Dacă prima construcție fusese o casă răsturnată, noul concept avea să reunească mai multe astfel de construcții într-un singur spațiu.

„Eu sunt foarte mândru că am avut ideea de a face un sat răsturnat. Casa răsturnată exista ca idee, dar conceptul de sat răsturnat, cu mai multe căsuțe la un loc, asta este ideea de care sunt cel mai mândru”.

În prezent, Satul Răsturnat are șapte căsuțe care pot fi vizitate. În perioada sărbătorilor de iarnă, complexului i se adaugă și Casa lui Moș Crăciun și Casa lui Grinch.

Investițiile continuă

Proiectul nu pare să fi ajuns la forma finală. Proprietarul spune că lucrează deja la o nouă investiție, ale cărei detalii nu le-a dezvăluit încă, și are în plan amenajarea unui spațiu de joacă pentru copii.

„Noi avem foarte multe idei și visăm foarte mult, însă cea mai mare provocare este partea financiară. Practic, tot ce s-a strâns în acești ani s-a reinvestit. Tot ce se strânge se reinvestește. Lucrăm la noi proiecte și sperăm să vă uimim și în anii următori”, a spus proprietarul Satului Răsturnat.