Tot mai multe femei votează și dețin funcții de conducere în organele electorale. Este principala constatare a analizei de gen a alegerilor prezidențiale din 2020, realizată de Comisia Electorală Centrală și PNUD Moldova, cu suportul USAID Moldova, prezentată astăzi public.

Potrivit cercetării, în turul I al alegerilor prezidențiale de anul trecut, 53,42% dintre persoanele care au ieșit la urne (1 364 597) au fost femei. La cel de-al doilea tur de scrutin au participat la votare 1 650 131 de alegători, dintre care 53,8% femei. Rata de participare la votare în mediul rural în turul II a fost de 47% (cu 2% mai mult decât în turul I), femeile constituind peste 53% din totalul celor care au ieșit la vot. În mediul urban, rata de participare a fost de 72,8% (cu 16,4% mai mult decât în turul I), dintre care peste 54% femei.

În turul I, cei mai activi și numeroși alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, care au votat în proporție de aproape 65% din grupul lor de vârstă, constituind puțin peste 30% din totalul celor care au participat la scrutin. În schimb, în turul II, cei mai mulți alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 26-40 de ani, constituind aproape o treime (28,7%) din totalul celor care au participat la votare.

În ceea ce privește tinerii și tinerele care au votat pentru prima dată, numărul acestora a crescut în turul II față de turul I cu 3 381 de persoane, atingând cifra de 20 087 sau 62,5% din totalul celor cu vârsta de 18 ani înscriși în listele electorale. 51,28% au fost fete.

La turul I al prezidențialelor din 2020, în diaspora au participat 149 840 de alegători, dintre care 50,56% au fost bărbați. Iar la turul II, au participat 262 739 de alegători, dintre care 51,04% au fost femei.

De asemenea, la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut s-au implicat mai multe femei decât bărbați. În comparație cu alegerile prezidențiale precedente din 2016, numărul femeilor în funcția de președintă a Consiliilor electorale de circumscripție electorală a crescut. În 2016 femeile au reprezentat 31%, iar în 2020 – 47%. De asemenea, a crescut numărul femeilor în funcția de vicepreședintă: 2016 – 43%, 2020 – 53%.

Studiul integral poate fi accesat aici.

Precizăm că, alegerile prezidențiale din toamna anului trecut au fost câștigate la fel de o femei în defavoarea unui bărbat. Este vorba de Maia Sandu, aleasă președintă, în detrimentul ex-șefului statului, Igor Dodon.

ȘTIRI, VIDEO, NO COMMENT pe Telegram Realitatea/RLIVE TV

#femei la conducere #functii publice

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat noul program de finanțare lansat de Departamentul de Stat al SUA pentru susținerea unor proiecte dedicate promovării sprijinirii „libertății de exprimare” și „moștenirii civilizației occidentale”. Potrivit cancelarului, programul este o inițiativă mascată de a susține partide de extremă dreapta din Europa, scrie mediafax.ro.

Friedrich Merz a reacționat miercuri la anunțul administrației președintelui Donald Trump privind alocarea a aproape 5 milioane de dolari pentru un program destinat „consolidării rezilienței democratice, statului de drept, libertății de exprimare, libertății presei și protecției drepturilor omului în Europa”.

„Nu ne amestecăm în alegerile americane; am respectat întotdeauna acest principiu. Nu doresc ca guvernul american sau instituțiile afiliate acestuia să se amestece în alegerile din Germania”, a declarat Merz.

Potrivit descrierii programului lansat de Departamentul de Stat, proiectele finanțate ar trebui să abordeze teme precum suveranitatea națională, migrația, cenzura și utilizarea sistemului juridic în scopuri politice.

„Este ilegală finanțarea partidelor politice din Germania din străinătate. Și presupun că, în special, prietenii noștri din întreaga lume vor respecta, de asemenea, aceste norme legale pe care le-am stabilit în Germania”, a mai reacționat Merz.

Deși documentul programului nu menționează explicit partidele politice ca potențiali beneficiari ai fondurilor, inițiativa este lansată în contextul consolidării relațiilor tot mai apropiate dintre administrația Trump și formațiunile naționaliste europene.

În Germania, partidul de extremă dreaptă AfD se află pe primul loc în sondajele naționale și are șanse reale de a câștiga puterea la nivel regional în landul Saxonia-Anhalt, în luna septembrie.

Deși formațiunea extremistă s-a îndepărtat de administrația Trump, anterior, liderii lor au îmbrățișat susținerea unor figuri precum Elon Musk și declarațiile vicepreședintelui JD Vance împotriva barierelor politice puse în calea extremei drepte europene.