Pe 4 ianuarie, sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău i-a achitat pe Emma Tabîrță, Vladimir Țurcanu, Matei Dihotaru și Ruslan Grate, ex angajați ai Băncii Naționale. Motivul invocat era că nu s-a constatat faptul infracțiunii incriminate, iar Procuratura Anticorupție anunță că nu consideră decizia ilegală și nu o va contesta.

Urmărirea penală în privința lor a fost pornită în 2016. Persoanele vizate erau acuzate de îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, care au cauzat prejudicii în proporții destul de mari.

„Faptele invocate se referă la controalele efectuate de către BNM la Moldindconbank, în rezultatul cărora în activitatea instituției financiare supuse auditului au fost constatate abateri de la legislația în vigoare și actele departamentale ale BNM, inclusiv în partea ce ține de măsurile care urmau a fi întreprinse în domeniul identificării, protecție și contractării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. În esență, s-a stabilit că, în rezultatul controalelor efectuate pentru fiecare an separat (2011 – 2014) membrii grupului de audit au constatat abateri la acest capitol, fiind adoptate hotărâri de către Consiliul BNM, și fiind sesizată Moldindconbank, în vederea înlăturării încălcărilor identificate”, notează Procuratura Anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Învinuirea arată că, persoanele achitate, în perioada 2011 – 2014, au neglijat atribuțiile de serviciu legate de supravegherea activității Moldindconbank, fără a reacționa la timp față de tranzacțiile în proporții deosebit de mari, care au avut caracter tranzitoriu, prin intermediul conturilor corespondente ale Băncilor din Federația Rusa. Acțiunile sunt cunoscute drept „Laundromat”.

„La fel, potrivit actului de învinuire, procurorul care e efectuat urmărirea penală a considerat că persoanele achitate au admis prejudicii în forma permisivă a unei activități de tranzacții financiare suspecte care a prejudiciat grav imaginea sistemului bancar din Republica Moldova cât şi a faptului că nu au fost încasate mijloace bănești sub formă de amendă, în cuantum minim de 2 milioane lei pentru fiecare perioadă, fapt prin care s-a cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari”, conform procurorilor.

Conform comunicatului emis de PA, acuzatorul de stat a fost de acord cu argumentele de fapt și de drept expuse de către instanță, considerând relevant că, la investigarea cazului în perioada anului 2016 – 2017, nu s-a luat în considerare că, aplicarea oricărei sancțiuni, inclusiv cea cu amendă în privința Moldindconbank, nu era o obligației dar un drept al Consiliului BNM, din componența căruia făcea inculpata Emma Tăbîrță.

„În sensul normei citate precum și conform prevederile art. 23 – 26 al Legii privind Banca Națională a Moldovei, nr. 548 din 21.07.1995, care prevede componența și atribuțiile Consiliului BNM, posibilitatea aplicării sancțiunilor în privința Moldindconbank, nu era de competența inculpaților Țurcanu Vladimir Vasile, Dohotaru Matei Anatolii și Grate Ruslan Dumitru, care la acel moment exercitau funcții de șefi de Direcții, și respectiv comportamentul acestora în raport cu executarea atribuțiilor de serviciu nu a produs nemijlocit daune materiale bugetului de stat. Totodată, ținem să menționăm inculpații au fost puși sub învinuire în perioada anului 2017, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 17.10.2019, și Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 22.05.2018, agravanta stabilită la lit. b) a alin. (2) art. 329 Cod penal – „urmări grave” și „intereselor publice sau. Astfel, instanța a constatat absența posibilităților reale de a executa obligațiile de serviciu de către inculpați și respectiv cauzarea daunelor materiale statului sau unor persoane fizice/juridice ca consecință a îndeplinirii necorespunzătoare de către aceștia a obligațiilor de serviciu. Din aceste motive, Procuratura Anticorupție nu va contesta sentința în cauză”, au fost declarate neconstituționale”, notează PA.

#achitare #decizia instanței #Emma Tabirta #precizari #Procuratura Anticoruptie.#procurori

Prețul petrolului a continuat marți tendința de scădere începută luni, cotația barilului de țiței Brent coborând sub pragul de 90 de dolari pentru prima dată din august, după ce președintele american Donald Trump a minimalizat necesitatea unor noi acțiuni militare împotriva Iranului „în acest moment”, atenuând astfel temerile privind perturbări de durată ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Deși o reluare a atacurilor împotriva Iranului este „improbabilă”, Statele Unite rămân „gata să intervină”, a insistat președintele american pentru Truth Social după întâlnirea sa cu prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, transmite Agerpres.

„Probabilitatea unei noi escaladări militare a scăzut, dar există în continuare puține dovezi concrete că un acord de pace este semnificativ mai aproape”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Totuși, acest lucru este suficient pentru a provoca o scădere considerabilă a prețurilor petrolului, deoarece fluxurile de petrol din Golf, în special prin rutele care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, sunt „aproape de nivelurile de dinainte de război”, potrivit analiștilor de la ING.

După ce marți dimineața a coborât până la 89,66 dolari, în jurul orei 09:25 GMT barilul de țiței Brent din Marea Nordului, cu livrare în ianuarie, era cotat la 90,48 dolari, în scădere cu 2,26% față de ultima cotație de luni seara. Echivalentul american, țițeiul West Texas Intermediate, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 2,08%, până la 85,04 dolari pe baril.

Prețul țițeiului Brent s-a redus cu aproximativ 22% față de nivelul de 118 dolari per baril, atins pe 30 octombrie, pe măsură ce s-au diminuat îngrijorările că Trump ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile perturbări ale transportului maritim.

Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic, cu tensiuni ocazionale între SUA și Iran, dar fără perturbări semnificative sau prelungite, analiștii ING prognozează un preț mediu de aproximativ 77 de dolari pe baril pentru 2027.