Pe 4 ianuarie, sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău i-a achitat pe Emma Tabîrță, Vladimir Țurcanu, Matei Dihotaru și Ruslan Grate, ex angajați ai Băncii Naționale. Motivul invocat era că nu s-a constatat faptul infracțiunii incriminate, iar Procuratura Anticorupție anunță că nu consideră decizia ilegală și nu o va contesta.

Urmărirea penală în privința lor a fost pornită în 2016. Persoanele vizate erau acuzate de îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, care au cauzat prejudicii în proporții destul de mari.

„Faptele invocate se referă la controalele efectuate de către BNM la Moldindconbank, în rezultatul cărora în activitatea instituției financiare supuse auditului au fost constatate abateri de la legislația în vigoare și actele departamentale ale BNM, inclusiv în partea ce ține de măsurile care urmau a fi întreprinse în domeniul identificării, protecție și contractării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. În esență, s-a stabilit că, în rezultatul controalelor efectuate pentru fiecare an separat (2011 – 2014) membrii grupului de audit au constatat abateri la acest capitol, fiind adoptate hotărâri de către Consiliul BNM, și fiind sesizată Moldindconbank, în vederea înlăturării încălcărilor identificate”, notează Procuratura Anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Învinuirea arată că, persoanele achitate, în perioada 2011 – 2014, au neglijat atribuțiile de serviciu legate de supravegherea activității Moldindconbank, fără a reacționa la timp față de tranzacțiile în proporții deosebit de mari, care au avut caracter tranzitoriu, prin intermediul conturilor corespondente ale Băncilor din Federația Rusa. Acțiunile sunt cunoscute drept „Laundromat”.

„La fel, potrivit actului de învinuire, procurorul care e efectuat urmărirea penală a considerat că persoanele achitate au admis prejudicii în forma permisivă a unei activități de tranzacții financiare suspecte care a prejudiciat grav imaginea sistemului bancar din Republica Moldova cât şi a faptului că nu au fost încasate mijloace bănești sub formă de amendă, în cuantum minim de 2 milioane lei pentru fiecare perioadă, fapt prin care s-a cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari”, conform procurorilor.

Conform comunicatului emis de PA, acuzatorul de stat a fost de acord cu argumentele de fapt și de drept expuse de către instanță, considerând relevant că, la investigarea cazului în perioada anului 2016 – 2017, nu s-a luat în considerare că, aplicarea oricărei sancțiuni, inclusiv cea cu amendă în privința Moldindconbank, nu era o obligației dar un drept al Consiliului BNM, din componența căruia făcea inculpata Emma Tăbîrță.

„În sensul normei citate precum și conform prevederile art. 23 – 26 al Legii privind Banca Națională a Moldovei, nr. 548 din 21.07.1995, care prevede componența și atribuțiile Consiliului BNM, posibilitatea aplicării sancțiunilor în privința Moldindconbank, nu era de competența inculpaților Țurcanu Vladimir Vasile, Dohotaru Matei Anatolii și Grate Ruslan Dumitru, care la acel moment exercitau funcții de șefi de Direcții, și respectiv comportamentul acestora în raport cu executarea atribuțiilor de serviciu nu a produs nemijlocit daune materiale bugetului de stat. Totodată, ținem să menționăm inculpații au fost puși sub învinuire în perioada anului 2017, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 17.10.2019, și Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 22.05.2018, agravanta stabilită la lit. b) a alin. (2) art. 329 Cod penal – „urmări grave” și „intereselor publice sau. Astfel, instanța a constatat absența posibilităților reale de a executa obligațiile de serviciu de către inculpați și respectiv cauzarea daunelor materiale statului sau unor persoane fizice/juridice ca consecință a îndeplinirii necorespunzătoare de către aceștia a obligațiilor de serviciu. Din aceste motive, Procuratura Anticorupție nu va contesta sentința în cauză”, au fost declarate neconstituționale”, notează PA.

#achitare #decizia instanței #Emma Tabirta #precizari #Procuratura Anticoruptie.#procurori

Şaptesprezece persoane au fost ucise şi 15 rănite într-un atac armat într-un bar din Africa de Sud, a anunţat duminică poliţia, informează știrileprotv.ro.

Poliţia sud-africană a mai precizat că a declanşat o operaţiune de căutare a suspecţilor în cazul acestui atac armat care a avut loc la o tavernă din localitatea Wedela, situată la sud-vest de Johannesburg.

Serviciile de urgenţă au constatat decesul tuturor celor 17 victime la faţa locului, iar motivul atacului nu este cunoscut, a precizat poliţia sud-africană, adăugând că „suspecţii ar fi fost înarmaţi cu puşti de asalt AK-47 şi pistoale”.

Un al doilea atac armat

În altă parte, într-o localitate din apropiere de Cape Town, zece persoane au fost, de asemenea, ucise şi unsprezece rănite într-un alt atac armat. Bărbaţi înarmaţi au intrat într-un club de noapte din Lwandle la ora locală 01:46 (23:46 GMT) şi „au deschis focul asupra clienţilor”, a transmis poliţia sud-africană.

În atacul de la Johannesburg, „se pare că (atacatorii) au percheziţionat câţiva clienţi, confiscându-le telefoanele mobile înainte de a fugi în două maşini neidentificate”, a adăugat poliţia, precizând că atacul armat a avut loc în jurul orei locale 21:30 (19:30 GMT).

Treisprezece bărbaţi şi patru femei au murit în acest masacru, au precizat autorităţile.

Motivul atacului armat rămâne necunoscut, au transmis forţele de ordine, adăugând că suspecţii au dat foc la două vehicule înainte de a fugi.

Poliţia a desfăşurat o echipă de detectivi şi alte unităţi specializate pentru a-i localiza şi prinde pe suspecţi.

Africa de Sud este inundată de arme de foc legale şi ilegale, iar incidentele armate de acest fel sunt frecvente, adesea alimentate de rivalităţile dintre bande şi de concurenţa din economia subterană.

Această ţară cu aproximativ 62 de milioane de locuitori are una dintre cele mai mari rate ale crimelor din lume, aproape 60 de persoane fiind ucise zilnic.

În martie, soldaţi au fost trimişi în zonele cu violenţă mai intensă din Johannesburg pentru a sprijini eforturile poliţiei împotriva criminalităţii endemice, descrisă de preşedintele Cyril Ramaphosa ca fiind una dintre cele mai mari ameninţări cu care se confruntă ţara.