Un coridor rutier sigur și eficient care va face conexiunea între România, Moldova și Ucraina? BEI și Moldova au semnat un nou acord de cooperare pentru acordarea de asistență tehnică, care să transforme această ambiție în realitate.

Acordul urmează să fie pus în aplicare în cadrul mecanismului gestionat de JASPERS, prin intermediul Facilității „Investiții în Conectivitate pentru Țările Parteneriatului Estic” (EPIC), finanțată de Uniunea Europeană.

Pentru o desfășurare graduală a lucrărilor, pachetul de asistență tehnică constă în realizarea în perioada imediat următoare a unor studii de fezabilitate cu scopul de a prioritiza secțiunile de drumuri de-a lungul coridorului Ungheni – Chișinău – Odesa.

Pentru fiecare secțiune, studiile vor identifica opțiuni de îmbunătățire a capacității, a calității serviciilor și a siguranței rutiere, precum și soluții pentru reducerea expunerii locuitorilor din apropiere la zgomot și poluare, prin mutarea fluxurilor de tranzit în afara zonelor rezidențiale.

Radu Rogovei, șef al Direcției infrastructura de transport din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Moldova, a declarat: „De la începutul anului 2022, echipa de consultanță EPIC a fost alături de noi, mai întâi la elaborarea Strategiei Naționale de Mobilitate pentru anii 2023-2030 și, ulterior, la elaborarea de proiecte cheie de infrastructură, precum finalizarea șoselei de centură al municipiului Chișinău. Abordabilitatea, flexibilitatea, independența și acuratețea cu care echipa oferă mereu servicii de consultanță i-au făcut să devină un partener de dezvoltare în care avem încredere.”

După finalizarea lucrărilor, coridorul rutier Ungheni – Chișinău – Odesa va fi o verigă cheie a rețelei transeuropene de transport extinse, având drept scop transformarea principiilor liberei circulații a persoanelor și mărfurilor în fapte concrete și practice.

Despre Facilitatea „Investiții în Conectivitate pentru Țările Parteneriatului Estic” (EPIC)

EPIC oferă Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei sprijin consultativ gratuit și asistență tehnică pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport.

Proiectele de transport rutier, feroviar, aerian, maritim și intermodal constituie investiții care necesită mult timp și costuri ridicate, și care timp de decenii, se repercutează asupra economiilor și asupra condițiilor de viață ale oamenilor. Prin urmare, este în interesul tuturor ca inițiatorii de proiecte să elaboreze o planificare minuțioasă, în conformitate cu cerințele actuale și cu cele mai bune practici internaționale.

EPIC este o inițiativă finanțată de Uniunea Europeană (UE) și gestionată de Banca Europeană de Investiții (BEI), în cooperare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială.

Pentru mai multe detalii despre EPIC: https://www.eib.org/en/products/advisory-services/epic/index

Despre Asistența comună în vederea sprijinirii proiectelor în regiunile europene (JASPERS)

JASPERS contribuie la realizarea proiectelor de înaltă calitate la nivelul orașelor și regiunilor. Asistența JASPERS este gratuită pentru autoritățile locale și inițiatori și este disponibilă pentru țările UE, pentru țările aflate în faza de preaderare și pentru țările din cadrul Parteneriatului Estic.

Pentru a afla mai multe despre ajutorul pe care JASPERS îl poate oferi: https://jaspers.eib.org/

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asistenta tehnica #coridor rutier #Republica Moldova

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.