Țările europene au raportat o înmulţire considerabilă a cazurilor de tuse convulsivă în 2023 şi în primele trei luni din 2024, numărul cazurilor identificate fiind de zece ori mai mare comparativ cu fiecare dintre cei doi ani anteriori, transmite miercuri Reuters, citată de Agerpres.

În total, au fost raportate aproape 60.000 de cazuri de către ţările din Uniunea Europeană şi din Spaţiul Economic European între ianuarie 2023 şi aprilie 2024, a anunţat, miercuri, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).

Epidemia a făcut deja 19 decese, 11 la sugari şi 8 la adulţi vârstnici, a precizat agenţia.

Cunoscută şi sub numele de pertussis, tusea convulsivă este o infecţie bacteriană care afectează plămânii şi căile respiratorii şi este endemică în Europa.

Extrem de periculoasă pentru bebeluși și persoanele în vârstă

Infecția poate fi deosebit de periculoasă pentru copiii mici şi persoanele vârstnice.

Epidemiile mai extinse de tuse convulsivă sunt aşteptate la fiecare 3-5 ani, potrivit ECDC, chiar şi în ţările cu rate ridicate de vaccinare, cu toate că o uşoară reducere a imunizării în timpul pandemiei de COVID-19 ar fi putut reprezenta un factor de creştere.

Faptul că, în timpul pandemiei, circulaţia tusei convulsive a fost deosebit de redusă datorită restricţiilor de circulaţie asociate, face ca această creşterea să pară acum mai mare.

Cifrele sunt însă ridicate comparativ cu anii precedenţi. În primele trei luni ale anului 2024, au fost înregistrate deja la fel de multe cazuri ca într-un an mediu între 2012 şi 2019.

„Vaccinurile împotriva tusei convulsive s-au dovedit sigure şi eficiente”

O mare parte din populaţie a ratat creşterea naturală a imunităţii împotriva tusei convulsive, deoarece nu a fost expusă la aceasta pe durata pandemiei, a remarcat agenția.

Copiii cu vârsta sub şase luni sunt deosebit de expuşi riscului de infecţie.

„Este esenţial să ne amintim de vieţile aflate în joc, în special cele ale micuţilor noştri. Vaccinurile împotriva tusei convulsive s-au dovedit sigure şi eficiente”, a declarat directoarea ECDC, Andrea Ammon.

În majoritatea statelor europene copiii sunt imunizați în mod obişnuit împotriva tusei convulsive. Multe dintre state vaccinează, de asemenea, femeile însărcinate pentru a-i proteja pe sugari.

ECDC a precizat că unele ţări ar putea lua în considerare posibilitatea de a administra rapeluri şi copiilor mai mari şi adulţilor, în condiţiile în care imunitatea poate să scadă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #epidemie #Europa #infectie #tuse #varstnici

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.