Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, luptă să obțină înapoi reședința episcopiei și Catedrala „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Bălți, lăcașul unde slujește episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, al Mitropoliei Moldovei subordonată Moscovei. Arhidiaconul Maxim Sturza din cadrul Mitropoliei Basarabiei a confirmat pentru Portalul Anticoruptie.md demersurile făcute în acest sens și a spus că este un proces anevoios.

Episcopul de Bălți al Mitropoliei Basarabiei, Antonie, a declarat pentru TV Nord că își continuă eforturile să recupereze mai multe edificii de cult.

„Noi avem dovezi că sunt ale noastre, au aparținut, au fost construite de înaintașul, de primul Mitropolit Visarion Puiu, care a păstorit aici, la Bălți, și ele trebuie să revină proprietarilor de drept. Și aici bănuim că nu va fi ușor. Oricum, dreptatea este de partea noastră și noi vom insista să se facă dreptate și să triumfe adevărul”, a spus ierarhul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul trecerii galopante a parohilor Mitropoliei Moldovei la Mitropolia Basarabiei, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, reprezentant al grupării proruse din Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, a evocat numele dictatorului sovietic Iosif Stalin ca protector al păcii împotriva „fasciștilor români”.

„Cine ne învinovățește pe noi cum că am fi biserică ocupantă? Cei care, în 1918, sunt cei care după cum spun ei, au fost poftiți. Tare poftiți de moldoveni, încât le rupeau mâinile ca să vină în Moldova, pe atunci numită Basarabia în ospeție. Și ei au venit cu nagaica și cu mitralierele și au uitat să se întoarcă înapoi din ospeție, până când nu le-a amintit Stalin: adică oameni buni, aveți obraz, aveți măsură!”, a mai spus acesta.

Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți a fost construită în perioada 1923-1933, în perioada păstoriei Mitropolitui Visarion Puiu.

#Balti #episcop #Marchel

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.