EQA, cea mai „ieftină” mașină electrică de la Mercedes

Mercedes EQA este cel mai nou membru al familiei de mașini electrice din companie. Are un acumulator de 66,5 kWh și o autonomie specificată de aproximativ 480 de kilometri departe de priză.

EQA este departe de a fi o mașină de curse. Aceasta accelerează de la 0 la 100 Km/h în doar 8,9 secunde, în timp ce viteza maximă este de 160 Kmph. Prima variantă disponibilă are doar tracțiune pe față, dar ar trebui să nu dureze mult până când Mercedes va oferi și o iterație cu tracțiune integrală.

În ceea ce privește tehnologia din spate, Mercedes Benz EQ va integra a doua generație a sistemului de infotainment MBUX cu o interfață complet digitală ce poate fi controlată cu ajutorul vocii. În funcție de buget, cumpărătorii pot opta pentru două ecrane de 7,25 inci, pentru instrumentele de bord și zona de infotainment. Alternativa este un set de două sisteme de 10,25 inci.

Noua mașină este capabilă să aleagă cea mai rapidă rută între două puncte, luând în calcul vremea probabilă, timpul de încărcare, traficul și obiceiurile tale de condus. Este capabilă să frâneze automat în situații deosebite și te ajută să ții banda cu un efort minim din partea ta.

#EQA #Mercedes

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB), transmite bani.md.

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.