Președintele Turciei, Recep Erdogan, spune că discuțiile pe care le-a avut cu delegațiile Finlandei și Suediei nu au fost la „nivelul așteptat” și că țara pe care o conduce nu poate să fie de acord cu intrarea în NATO a unor „țări care sprijină terorismul”. Despre asta a scris duminică, 29 mai curent, presa turcă.

„Câtă vreme Tayyip Erdogan este șeful Republicii Turcia, cu siguranță noi nu putem să spunem «da» țărilor care sprijină terorismul”, a spus președintele turc la revenirea dintr-o vizită în Azerbaidjan.

Anterior, două surse au precizat pentru Reuters că discuțiile nu au dus la progrese semnificative și că este neclar când vor avea loc noi discuții. Pentru ca o țară să se poată alătura NATO, toți cei 30 de membri trebuie să-i aprobe aderarea.

Turcia s-a opus aderării Suediei și Finlandei, motivând că cele două țări ar „găzdui persoane cu legături în Partidul Muncitorilor din Kurdistan”. PKK este declarată organizație teroristă de Turcia dar și de SUA, și de alte țări occidentale.

„Nu sunt nici onești, nici sinceri. Nu putem să repetăm greșeala făcută în trecut cu alte țări care îmbrățișează și hrănesc teroriști în NATO, aceasta este o organizație de securitate”.

În același timp, Erdogan este supărat mai ales pentru că Suedia și Finlanda au oprit exporturile de armament spre Turcia ca urmare a ofensivelor militare ale liderului turc în nordul Siriei, în 2019.

#NATO #Recep Tayyip Erdogan #turcia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.