Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, ar urma să candideze pentru un al patrulea mandat la șefia țării, potrivit purtătorului de cuvânt al partidului de guvernământ al președintelui. Acesta a adăugat că Erdogan va candida numai dacă populația dorește acest lucru, scrie Reuters.

Erdogan, în vârstă de 70 de ani, a câștigat cel de-al treilea mandat în 2023. Teoretic, și ultimul. Prima dată a fost ales în 2014, după care a revenit în funcție în 2018, când a câștigat al doilea mandat.

Turcia și-a modificat Constituția în 2017, astfel că s-a trecut de la o republică parlamentară către una prezidențială, iar funcția de premier a fost abolită.

Erdogan, în vârstă de 70 de ani, a indicat în weekend că și-ar dori încă un mandat prezidențial, într-o conversație cu cântărețul turc Ibrahim Tatlises, la un miting din provincia Sanliurfa.

Purtătorul de cuvânt al Partidului Justiției și Dezvoltării (AK) a declarat jurnaliștilor că o posibilă candidatură din partea lui Erdogan este pe agenda lor, cu condiția ca poporul să-și dorească acest lucru.

„Când privim evenimentele care se petrec în jurul nostru, se vede cu fiecare ocazie cât de importantă este cunoașterea și voința politică a președintelui nostru pentru țara noastră”, a mai spus acesta.

Până la alegeri, pentru ca Erdogan să poată candida în 2028 pentru un nou mandat, ar trebui efectuate modificări constituționale care să-i permită acest lucru.

În 1994, Recep Tayyip Erdogan a câştigat alegerile ca primar al Istanbulului, ceea ce a dus la ascensiunea sa în politică. Pe 31 martie 2024 însă, în cadrul alegerilor locale din centrul economic al Turciei, a câștigat rivalul președintelui, Ekrem Imamoglu.

Născut în Istanbul, Erdogan dorea prin alegerile locale de anul trecut să-și mențină influența, prin AK, în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#mandat #Recep Erdogan #turcia

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.