Intervenţiile din Turcia nu se desfăşoară pe cât de repede a sperat Recep Tayyip Erdogan. Președintele turc a recunoscut pentru prima dată acest lucru vineri, la cinci zile după seismul devastator, care a omorât peste 22 000 de persoane, transmite Agerpres.

„Distrugerile au afectat atât de multe imobile (…) încât, din păcate, nu am putut desfăşura intervenţiile pe cât de repede am sperat”, a declarat şeful statului în timpul unei vizite în oraşul Adiyaman din sudul ţării, extrem de afectat de catastrofă.

Erdogan a recunoscut încă de miercuri existenţa unor „lacune” în reacţia la seism, adăugând că este „imposibil să fii pregătit pentru un astfel de dezastru”.

Preşedintele turc, care se află la putere deja de 20 de ani şi vrea să câştige un nou mandat la alegerile din 14 mai, a fost criticat dur de supravieţuitori pentru lentoarea echipelor de intervenţie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unul dintre supravieţuitorii de la Adiyaman a declarat joi pentru AFP că nu a văzut pe nimeni, „nici statul, nici poliţia, nici soldaţii”, până la ora 14:00 a doua zi – adică la 34 de ore după primul seism. Bărbatul a acuzat autoritățile că au lăsat populaţia „să se descurce singură”.

„În această perioadă, poate că există lipsuri, probleme tehnice, dar suntem alături de populaţia noastră cu toate mijloacele”, a dat asigurări Erdogan, adăugând că Turcia a creat, probabil, „cea mai mare echipă de intervenţie din lume”, cu 141 000 de salvatori.

Potrivit celor mai recente date, bilanțul morților în cea de-a cincea zi de căutări a depășit cifra de 22 000 de persoane.

#cautari #cutremur #Recep Erdogan #turcia

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.