Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat pentru CNN că nu este încă pregătit să sprijine aderarea Suediei la NATO. Într-un interviu exclusiv cu realizatoarea Becky Anderson, Erdogan, care încearcă să-și păstreze mandatul de președinte în turul doi al alegerilor din Turcia, a reluat afirmația potrivit căreia autoritățile de la Stockholm au permis organizațiilor teroriste să se adăpostească în țară.

„Atâta timp cât Suedia continuă să permită ca ramificațiile grupărilor teroriste din Turcia să umble libere pe străzile din Stockholm, nu pot privi cu ochi buni candidatura acestei țări”, a spus el, scrie antena3.ro.

Actualul lider de la Ankara a acuzat de mult timp statul suedez că adăpostește militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan, PKK, formațiune desemnată drept teroristă în Turcia, Statele Unite și Europa.

El a cerut extrădarea suspecților în Turcia, dar autoritățile suedeze au precizat că acest lucru nu se va întâmpla. Finlanda, obstrucționată inițial de Turcia la fel ca și Suedia, s-a alăturat oficial alianței militare luna trecută. O nouă extindere este condiționată de aprobarea tuturor membrilor, implicit a Turciei.

Analiști: „Erdogan blochează Suedia pentru a-i da satisfacție lui Putin”

Unii oficiali occidentali și observatori ai situației din Orientul Mijlociu spun că acuzațiile referitoare la terorism îi oferă lui Erdogan un pretext pentru a bloca extinderea NATO cu Suedia și a-i da, astfel, satisfacție președintelui rus Vladimir Putin.

Asta, în condițiile în care Rusia a oferit un „colac economic de salvare” Turciei, după ce alte națiuni au impus sancțiuni Ankarei.

În plus, Moscova continuă să rămână un partener atractiv pentru Ankara în eforturile de reconstrucție a țării după seria devastatoare de cutremure din luna februarie a acestui an, arată Gonul Tol, un cercetător implicat în programul pentru Turcia al Institutului pentru Orientul Mijlociu, un grup de reflecție cu sediul la Washington.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CNN amintește că primirea Finlandei în NATO a fost o lovitură pentru Putin, care a căutat mult timp să submineze alianța defensivă. De altfel, chiar înainte de a invada Ucraina, liderul de la Kremlin a cerut NATO să nu se mai extindă spre Rusia.

Însă războiul din Ucraina exact la asta a dus: Finlanda și Suedia, țări nealiniate, au renunțat la neutralitate și au decis să caute protecție în cadrul blocului militar. Dacă Suedia va reuși în cele din urmă să se alăture NATO, acest fapt va schimba în mod considerabil peisajul de securitate din nord-estul Europei și va extinde semnificativ frontiera NATO – Rusia, deja dublată, practic, după aderarea Finlandei, estimează CNN.

#NATO #presedintele turc #Putin #Suedia

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.