Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat că va discuta în această lună cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Subiectul principal este reluarea acordului pentru transportul de cereale pe Marea Neagră, scrie Digi24.

La finalul lunii august, Antonio Guterres a propus un mecanism intermediar care ar rezulta din tranzacția SWIFT, nu direct SWIFT, așa cum și-ar fi dorit rușii. Erdogan s-a întâlnit luni la Soci cu omologul său rus, Vladimir Putin, cu care a dialogat de asemenea despre proiectul respectiv.

El a susţinut că ultima propunere a ONU vine în întâmpinarea unor cerinţe ale Rusiei pentru reactivarea înţelegerii expirate la sfârşitul lui iulie. Ankara şi ONU au mediat în 2022 un acord care a permis Ucrainei să exporte milioane de tone de cereale pe Marea Neagră, însă Rusia a reclamat că nu beneficiază de aceleaşi facilităţi din cauza sancţiunilor financiare impuse de Occident, care îngreunează operaţiunile comerciale.

Ca urmare, Moscova nu a fost de acord cu prelungirea înţelegerii, notează Agerpres. Putin cere acum reprimirea Băncii Agricole Ruse în sistemul internaţional de plăţi bancare SWIFT şi asigurarea navelor implicate în transportul de cereale, a explicat Erdogan, potrivit radioteleviziunii TRT, televiziunii Haberturk şi altor posturi din Turcia.

„În 28 august, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în scrisoarea trimisă, a propus un mecanism intermediar care ar rezulta din tranzacţia SWIFT, nu direct SWIFT cum voiau ruşii. A spus şi că se lucrează la problema asigurărilor”, a declarat preşedintele turc.

El a declarat că Moscova prezintă aceste cerinţe ca „obligatorii” pentru reactivarea iniţiativei, iar Putin i-a spus că nu va lua nicio măsură până când „Europa îşi respectă promisiunile pe care mi le-a făcut”.

Turcia, membră a NATO, încearcă să convingă Rusia să se alăture din nou aşa-numitei Iniţiative pentru Cereale la Marea Neagră. Erdogan a afirmat că urmează să se întâlnească cu Guterres la Adunarea Generală a ONU de la New York, în perioada 18-26 septembrie, după ce va participa la summitul G20 din India în 9-10 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acordul cerealelor #António Guterres #Cereale #ONU #turcia #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.