Mii de români au rămas cu conturile goale, după ce au căzut în plasa reclamelor deepfake care circulă pe internet, iar fenomenul acestor escrocherii este în plină expansiune. Oamenii sunt atrași cu clipuri video care se folosesc de imaginea unor politicieni, jurnaliști sau oameni de afaceri celebri, a căror voce e modificată cu inteligența artificială pentru a transmite mesaje false despre investiții în acțiuni sau despre alte metode de îmbogățire rapidă. În spatele poveștii sunt rețele infracționale complexe, ajutate de lăcomia marilor corporații tech și de incapacitatea statului român de a-și proteja cetățenii.
Deși admit că se confruntă cu un val de plângeri, nici Poliția din România și nici Parchetul din România nu au statistici cu privire la adevărata dimensiune a fenomenului și nu ne-au putut oferi nici măcar un exemplu de caz concret pe care să-l fi rezolvat. Un moldovean a povestit jurnaliștilor români de investigație de la RECORDER cum sunt lăsați oamenii fără bani prin reclame deepfake.
Neputința instituțională este cu atât mai jenantă cu cât escrocii se folosesc inclusiv de imaginea unor politicieni aflați la putere, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Sebastian Burduja fiind doar două exemple. De altfel, Burduja a anunțat public la începutul anului că va face plângere penală împotriva celor care i-au folosit imaginea pentru crearea unor reclame mincinoase. Acum, după șapte luni, ministrul admite că nu are nicio veste despre avansarea anchetei.
Recorder a încercat să descâlcească mecanismele acestui fenomen și a descoperit cum acționează rețeaua, ce scenarii aplică și cum se ascund beneficiarii finali, ajutați indirect de pasivitatea autorităților din România și a giganților tech.
Persoana care se vrea a fi prinsă în plasă apasă pe un link și completează un formular, așteptând să fie sunată și să afle cum poate deveni investitoare la Hidroelectrica, Petrom sau Transgaz. Undeva în Chișinău (Republica Moldova), dintr-un birou aflat într-o clădire modernă, cu pereți de sticlă, cineva tastează un număr și inițiază un apel. În aceeași încăpere sunt zeci de persoane aliniate în fața unor calculatoare și încadrate de rasteluri cu multe telefoane mobile. Se vorbește concomitent în română, rusă și engleză. Și nu, nu este un call-center din care cei apelați sunt ajutați să devină investitori, ci un loc de unde se coordonează escrocarea a mii de oameni.
Victor (n.r. numele real a fost schimbat pentru protejarea identității), un tânăr din Republica Moldova care a intrat în legătură cu redacția Recorder, a lucrat într-un astfel de call-center din Chișinău. Mărturiile sale descriu un sistem infracțional organizat până la cele mai fine detalii: în procesul de angajare ești supus inclusiv unui test cu detectorul de minciuni, menit să protejeze rețeaua de polițiști infiltrați sau de persoane care ar putea aduna dovezi despre cum sunt golite conturile victimelor.
„Așa se anunță o nouă victimă, se sărbătorește cu sunet de clopot și aplauze. Toți cei care lucrează în aceste birouri call-center știu bine ce fac.” Aceasta este mărturia lui Victor, bărbatul din Republica Moldova care a activat pentru scurt timp într-un astfel de call center. Susține că a adunat probe și a sesizat autoritățile din Republica Moldova, dar acum se teme pentru viața lui: „Am fost amenințat și bătut pe stradă. Pur și simplu, mi-e frică să ies din casă”.
„Vorbea pocit, cu accent de Republica Moldova”, își amintește o femeie din Tulcea, victimă a aceste escrocherii. Accentul nu i-a dat de gândit nici a doua zi, când a fost contactată din nou. I s-a transmis că, pentru a i se face un cont, au nevoie de o poză cu buletinul ei și că trebuie să instaleze o aplicație pe telefon. Ca să-i câștige încrederea, au trimis o imagine cu buletinul așa-zisului broker. Era însă o carte de identitate de la o altă victimă.
Recorder a vorbit cu trei victime ale acestui tip de escrocherie online. Poveștile sunt trase la indigo: accent moldovenesc, AnyDesk, copie după buletin, sunat de pe numărul băncii, totul pe repede înainte. Jurnaliștii au creat un client incognito, iar câteva ore mai târziu au fost sunați de pe un număr înregistrat în România. O femeie cu accent moldovenesc le-a spus că trebuie să le facă un cont pentru a investi în acțiuni la mari companii românești din domeniul energetic. Suma minimă care poate fi depusă este de 1.200 de lei românești (echivalentul a peste 4,6 mii de lei moldovenești).
Reclamele deepfake apar pe toate platformele importante – Google, YouTube, Facebook – și sunt principala metodă prin care victimele sunt atrase în capcană. Odată cu izbucnirea războiului, unele grupări infracționale au migrat dinspre Ucraina spre Republica Moldova, iar vorbitorii de limba română au devenit și ei o țintă importantă.
Victor, sursa Recorder care a lucrat într-un call center din Chișinău, spune că departamentul său se concentra doar pe persoane din România. „La trainingul la care am participat ni s-a prezentat modul în care trebuie să-i atragem. Ulterior, intervenea o altă echipă, specializată în golirea conturilor”, povestește el.
Aceeași sursă susține că șefii rețelei mituiesc autoritățile din Republica Moldova pentru a-și asigura protecția. De altfel, la sfârșitul lunii mai a acestui an, Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova a reținut un cetățean ucrainean acuzat chiar de o astfel de tentativă. Șeful unui inspectorat de poliție din Chișinău a reclamat faptul că i s-au oferit 20.000 de dolari mită „în schimbul protecției activității ilicite de prestare a serviciilor în domeniul «call-center»”, se arată într-un comunicat CNA.
Taxa de protecție ar fi constat în scutirea de eventualele controale efectuate de către instituțiile statului, afacerea menționată având conexiuni și cu alte oficii cu activități similare din Republica Moldova. Atitudinea polițistului moldovean poate fi considerată o excepție. Drept dovadă este și faptul că acesta a fost imediat avansat în grad și dat exemplu chiar de către ministrul de Interne de la Chișinău.
Deocamdată, autoritățile Republicii Moldova nu au venit cu vreo reacție publică la investigația RECORDER. Urmează să solicităm una și când o vom obține vom reveni cu un articol nou.
