Liderii Franței și Germaniei au convenit să renunțe la proiectul de referință privind dezvoltarea și construirea unui avion de vânătoare de nouă generație, au declarat luni, 8 iunie curent, doi oficiali germani, decizie care pune astfel capăt unuia dintre cele mai ambițioase programe de apărare din Europa, scrie hotnews.ro.
Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre acest proiect problematic în marja summitului UE-Balcanii de Vest, care a avut loc săptămâna trecută în Muntenegru, și au concluzionat că nu există nicio perspectivă de a ieși din impasul care durează de luni de zile, au precizat oficialii citați.
Eșecul de a ajunge la un acord privind proiectul de 100 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari) subliniază dificultățile cu care se confruntă Europa în reconstrucția capacității sale militare după decenii de subinvestiții.
Proiectul, care se concentrează pe un avion de vânătoare susținut de drone și conectat printr-un „nor de luptă” clasificat, a fost pus sub semnul întrebării de luni de zile, deoarece cele două părți s-au certat cu privire la specificații și controlul asupra conducerii programului.
O sursă europeană informată cu privire la această chestiune a spus că cele două părți se îndreaptă către o soluție de salvarea a aparențelor, în care sistemele rămase în afara avionului de vânătoare principal, precum „norul de luptă” format din legături extrem de sigure, își vor păstra același nume: Future Combat Air System sau FCAS.
Compromisul este în principal simbolic, deoarece FCAS este un nume generic pentru astfel de sisteme și nu este specific acestui plan, dar oficialii au căutat o formulă care să-i permită lui Macron să renunțe la avionul de vânătoare principal fără să fie nevoit să declare întregul proiect mort.
Macron a lansat proiectul împreună cu fosta cancelară germană Angela Merkel în 2017. Biroul său de presă nu a răspuns imediat la solicitarea de a transmite un punct de vedere, menționează agenția internațională de presă.
Macron și Merz au încercat timp de luni de zile să salveze proiectul și să depășească divergențele dintre principalii parteneri industriali: grupul aerospatial european Airbus, care reprezintă Germania și Spania, și compania franceză Dassault Aviation.
Pe lângă disputele privind controlul și specificațiile tehnologice, cele două părți aveau cerințe foarte diferite în ceea ce privește aeronava de luptă.
Merz a pus în mod deschis sub semnul întrebării dacă dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a al Europei mai are sens pentru forțele aeriene ale țării sale și a afirmat că Germania nu are nevoie de o aeronavă cu capacitate nucleară care să poată ateriza pe un portavion.
