China recrutează cercetători spaţiali, pentru a înfiinţa „un post de apărare planetară”, în condiţiile în care există o mică probabilitate ca asteroidul 2024 YR4 să lovească Pământul în anul 2032. Asteroidul, cu o lățime estimată între 40 și 90 de metri, a fost descoperit de Institutul de Astronomie al Universității din Hawaii la sfârșitul lunii decembrie 2024. Descoperirea a activat mecanismele globale de răspuns la asteroid după ce șansele ca acesta să se lovească de Pământ au depășit un prag internațional de monitorizare.

Vineri, Agenția Spațială Europeană (ESA) a actualizat probabilitatea ca asteroidul 2024 YR4 să lovească Pământul în 2032 la 2,2%, plasându-l în fruntea listei de riscuri a agenției, iar reacţia Chinei a fost promptă.

La câteva săptămâni după descoperirea asteroidului, un centru de proiecte speciale din cadrul Administrației de Stat a Științei, Tehnologiei și Industriei pentru Apărare Națională din China a postat un anunț de recrutare în care erau enumerate trei funcții disponibile pentru un „post de apărare planetară”, relatează South China Morning Post.

Centrul, care este responsabil de cercetarea și implementarea ingineriei aerospațiale și de observarea Pământului, recrutează absolvenți pentru a studia monitorizarea asteroizilor și a crea metode de avertizare timpurie, conform anunțului postat luna trecută pe contul WeChat al revistei China Space Science and Technology.

Există diverse metode care ar putea fi utilizate pentru a încerca să împiedice un asteroid să lovească Pământul. În cadrul primului test de apărare planetară reușit în 2022, agenția spațială americană NASA a modificat traiectoria unui asteroid prin coliziunea cu acesta.

Misiunea DART a fost prima încercare a NASA care s-a lovit deliberat de un asteroid, pentru a crea ceea ce specialiştii numesc impact kinetic şi a schimba orbita corpului ceresc, pentru a evita impactul cu Pământul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #spatiu

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.