Uniunea Europeană a actualizat lista țărilor-terțe, rezidenții cărora nu ar trebui să fie afectați de restricțiile temporare aplicate în contextul pandemiei covid-19 la frontierele externe ale UE în ceea ce privește călătoriile neesențiale. Republica Moldova, de rând cu alte țări a fost inclusă în această listă, anunță Ministerul de Externe.

Astfel, începând cu data de 1 iulie, restricțiile de călătorie urmează a fi eliminate treptat de către statele membre ale Uniunii Europene.

„Totodată, subliniem, că lista aprobată la nivelul UE are statut de recomandare aplicabilă față de 25 din 27 state membre ale Uniunii. Recomandarea dată nu se aplică direct, ci urmează să fie implementată prin deciziile individuale ale statelor membre ale Uniunii Europene și ale statelor spațiului Schengen”, anunță MAEIE.

MAEIE anunță că Danemarca nu a participat la adoptarea recomandării, dar poate decide să o aplice.

De asemenea, Irlanda nu a participat la adoptarea recomandării și nu este legată de prevederile acesteia. Adițional, Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia urmează să aplice recomandarea în calitate de state ale spațiului Schengen.

„În acest context, cetățenii Republicii Moldova și cei cu reședința legală în țara noastră vor putea efectua călătorii neesențiale în statele spațiului Schengen, fiind în posesia unui rezultat negativ al testului PCR pentru diagnosticarea covid-19 în forma solicitată de autoritățile statului de destinație, care a fost efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de traversarea frontierei statului respectiv”, se mai arată în comunicat.

Vor fi scutiți de obligația deținerii rezultatului negativ al testului PCR pentru diagnosticarea COVID-19 următoarele categorii de persoane:

personalul din sectorul transporturilor;
lucrătorii transfrontalieri;
persoanele vaccinate împotriva covid-19, în cazul în care statul de destinație acceptă dovada vaccinării.

În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene recomandă consultarea la etapa planificării unei călătorii a alertelor săptămânale publicate pe pagina web a ministerului de externe la compartimentul „Călătorește în siguranță: MAEIE explică restricțiile de călătorie peste hotare”, precum și politicile companiilor de transport avia, rutier sau feroviar pentru pasageri.

Totodată, rămân valabile cerințele aplicate în contextul regimului fără vize cu UE, inclusiv deținerea pașaportului biometric valabil, confirmării destinației și scopului călătoriei, asigurării medicale și mijloacelor financiare suficiente.

„Republica Moldova a fost inclusă în lista Uniunii Europene în contextul îmbunătățirii situației pandemice aferente covid-19, în special cu referire la numărul total al cazurilor noi notificate raportat la 100 000 de locuitori pe parcursul a 14 zile, tendința stabilă sau în scădere în privința apariției cazurilor noi, rata de testare și rata testelor pozitive. Lista menționată este actualizată o dată la 2 săptămâni. În cazul înrăutățirii situației epidemiologice Republica Moldova ar putea fi exclusă din această listă”, menționează responsabilii de la Chișinău.

Includerea Republicii Moldova în lista revizuită a țărilor terțe pentru care ar trebui eliminate restricțiile de călătorie și recunoașterea în statele membre ale UE a certificatelor de vaccinare eliberate de către Republica Moldova reprezintă două procese separate, care nu se substituie unul pe altul.

Diplomația Republicii Moldova, în cooperare cu autoritățile naționale continuă promovarea obiectivului recunoașterii certificatelor de vaccinare moldovene de către statele membre ale UE printr-o decizie unilaterală a unui stat membru al UE sau printr-o înțelegere bilaterală cu Republica Moldova.

Concomitent, sunt purtate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene în vederea clarificării procedurii viitoare de echivalare la nivelul Uniunii Europene a certificatelor emise în statele terțe cu certificatul digital al UE privind COVID.

#calatorii #Moldova #UE #unda verde

Uniunea Europeană nu se așteaptă să apară probleme în aprovizionarea cu energie în această iarnă, dar se așteaptă la prețuri „foarte mari” la petrol și gaze, a declarat marți, 29 septembrie, comisarul european Dan Jorgensen, la reuniunea de la Dublin a miniștrilor Energiei din statele membre, transmite Agerpres.

Având în vedere criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, „nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat Dan Jorgensen.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.

În acest context, comisarul european intenționează să relaxeze anumite reguli.

Pentru a „detensiona piața”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest favorabil companiilor din sector.

Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește norme pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea cu precizie a emisiilor de metan în sectorul energetic al Uniunii Europene. În conformitate cu acest regulament, importatorii de gaze și petrol din UE trebuie să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate cu aprovizionarea lor, începând din ianuarie 2027, pentru a limita scurgerile.

În contextul creșterii prețurilor la combustibili legate de războiul din Orientul Mijlociu, Emmanuel Macron i-a trimis recent o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând modificarea anumitor reglementări europene. Președintele francez a cerut în special o amânare cu un an a normelor comunitare privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.

Amânarea acestui regulament, din 2027 până în 2028, va depinde de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European.

Această lege se confruntă cu opoziția mai multor țări producătoare de combustibili fosili, în special a Statelor Unite, care o consideră o constrângere și susțin că le-ar putea împiedica exporturile.

În schimb, organizațiile de mediu se opun unei amânări, afirmând că această amânare nu ar avea niciun impact asupra prețurilor la energie, dar ar marca un nou regres în politica climatică europeană.