Pentru o sănătate intestinală optimă, este vital să aveți o dietă echilibrată. Să vă hidratați frecvent, să respectați un program de somn consistent și să faceți exerciții fizice în mod regulat.

De ce interzic xperții această băutură. Este otravă pentru sănătatea

Acestea fiind spuse, atunci când mulți dintre noi se confruntă cu indigestie sau arsuri la stomac, poate fi tentant să căutăm o băutură acidulată, cu cofeină, pentru a ne simți ușurați, scrie doctorulzilei.ro.

În acest context, experți în sănătate explică de ce evitarea băuturilor energizante carbogazoase este crucială pentru o digestie mai sănătoasă și mai lină și de ce trecerea la kombucha plină de probiotice în schimb, este calea de urmat.

Săriți peste băuturile energizante carbogazoase

Dacă vă simțiți balonat, aveți arsuri la stomac sau un alt simptom de indigestie, este posibil să găsiți o ușurare temporară sorbind o băutură carbogazoasă, cum ar fi sucurile sau băuturile energizante. Cu toate acestea, Butler explică faptul că acest lucru poate face mai mult rău intestinului tău decât bine. „Băuturile energizante carbogazoase pot afecta în mod negativ sănătatea intestinului, deoarece pot provoca suferință gastrică, pot interfera cu absorbția nutrienților și pot contribui la diaree”, spune ea.

În primul rând, Butler spune că acestea pot „stimula eliberarea de acid în stomac”, ceea ce poate duce, de fapt, la mai multe arsuri la stomac și indigestie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În al doilea rând, „conținutul ridicat de zahăr din aceste băuturi poate provoca diaree prin atragerea apei în intestin” (ceea ce duce, de asemenea, la deshidratare). Cofeina din aceste băuturi poate contribui, de asemenea, la diaree prin creșterea motilității intestinale, avertizează ea.

„Cel mai rău tip de băutură carbogazoasă ar fi băuturile energizante foarte cofeinizate și zaharoase, precum Monster sau Red Bull”, continuă ea. Aceste băuturi, reiterează ea, pot provoca probleme precum „diaree, malabsorbție și deshidratare. „

Alegeți în schimb Kombucha

Dacă încă vă place să sorbiți o băutură spumoasă și doriți să alegeți una care este *de fapt bună* pentru intestinul dumneavoastră, Hunnes vă recomandă kombucha. Kombucha, spune ea, este o băutură de ceai fermentat care este „bogată în probiotice benefice și, de asemenea, bogată în antioxidanți (din ceai)”. Probioticele și antioxidanții sunt antiinflamatorii și pot „ajuta la promovarea sănătății gastrointestinale prin faptul că ajută la colonizarea tractului gastrointestinal cu bacterii sănătoase (cunoscute sub numele de probiotice)”, continuă ea.

Antioxidanții din cadrul băuturii „ajută, de asemenea, să țină la distanță inflamația”, potrivit lui Hunnes, promovând și sănătatea probioticelor.

„Se crede, de asemenea, că kombucha poate încetini digestia carbohidraților prin, probabil în parte, din cauza efectelor sănătoase de antiinflamare pe care le are asupra tractului GI”, adaugă ea. Cu atât de multe arome de kombucha din care puteți alege, Hunnes sugerează că este ușor să vă înlocuiți băutura preferată cu conținut ridicat de zahăr și nesănătoasă de suc sau băutură energizantă cu ceaiul în schimb. „Există atât de multe beneficii sănătoase din consumul de kombucha, care sunt luate de sute de ani”, conchide ea.

Ce este Kombucha?

Kombucha este o bautura fermentata, usor alcoolizata si efervescenta, dulce, obtinuta de regula din ceai negru sau verde. Este bogata in probiotice si vitaminele C, B1, B6 si B12.

Bautura este numita “ceai kombucha” pentru a se distinge usor de cultura de bacterii si drojdie denumita si ea „kombucha”.

#bautura #expert #sanatate

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.