Ești din Moldova și studiezi în România? Pregătește valiza pentru că se revine la ore cu prezență fizică

În România astăzi este ultima zi în care starea de urgență instituită la data de 18 mai 2020 mai este valabilă.

Odată cu încetarea stării de alertă începând de miercuri, 9 martie, universitățile vor reveni la activități didactice cu prezență fizică, iar acolo unde nu este posibil, Senatul universitar poate decide o perioadă de tranziție de la sistemul online la cel față în față, potrivit unei note transmise de ministerul Educației din România.

„Ministerul Educatie a emis o Nota conform căreia începând cu 09.03.2022, instituțiile de învățământ superior vor reveni la activități didactice cu prezență fizică. În situația în care acest fapt nu este posibil imediat, în vederea asigurării calității actului educațional, în funcție de specificul activităților desfășurate și în raport cu contextul actual (cazările studenților în căminele studențești, reconfigurarea orarelor etc), universitățile pot decide, în baza autonomiei universitare garantată de Constituția României, cu asumarea răspunderii publice, prin hotărâri ale Senatului universitar, o perioadă optimă de tranziție de la sistemul online la activități cu prezență fizică, având obligativitatea recuperării activităților didactice până la sfârșitul semestrului al II lea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rectorii universităților din România așteptau o soluție din partea ministerului Educației, după anunțul acestuia de luni potrivit căruia odată cu renunțarea la starea de alertă se va renunța la predarea online.

„Mesajul că trebuie să ne întoarcem clasic este un mesaj bun, doar că întoarcerea nu trebuie să fie un haos, trebuie să o facem într-o maniera organizată, nu cu heirup-ul. Legislația este destul de ambiguă în sensul ăsta, sunt interpretări diferite, o să aștept să văd o interpretare oficială nu doar o declarație a domnului ministru, dar noi am prefera să mergem pe varianta în care întoarcem gradual.

Vă dau un exemplu: noi trebuie să schimbăm orarul, cazarea studenților în cămin, pentru că până acum au fost mai puțini studenți într-o cameră, dacă se revine clasic trebuie să schimbăm întreaga organizare a căminelor. Este problema studenților care nu au loc în cămin și trebuie să își caute cazare în oraș, trebuie să își facă actele. Sunt foarte lucruri practice pe care trebuie să le rezolvăm. Repet, aștept să văd interpretarea oficială a ministerului dar noi dăm recomandarea șiministerului să mergem cu această perioadă de tranziție”, a declarat Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

Întrebat ce mesaj are pentru studenții UBB, acesta a răspuns:

„Studenții noștri să știe că dacă nu au primit un mesaj de la noi, continuăm cum suntem acum. Când vom face schimbarea, vom face anunțul.”

La rândul său, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București a declarat că această trecerea „va fi greu de făcut de pe o zi pe alta”

Acesta a explicat că trebuie modificate orarele, organizate amfiteatrele, cazarea studenților.

În prezent, studenții de la Politehnica București învață în sistem hibrid – laboratoarele se fac fizic, cursurile online.

Un şofer de autobuz din Japonia şi-a pierdut prima de pensionare în valoare de 73.000 de euro, după ce a furat echivalentul a şase euro din banii pentru bilete ai pasagerilor. Oraşul Kyoto l-a concediat pe bărbat, după ce acesta a fost filmat de camera de supraveghere a autobuzului său în timp ce sustrăgea 1.000 de yeni, echivalentul a şase euro, în 2022, scrie Antena3.ro.

Şoferul a acţionat oraşul în instanţă după ce i s-a refuzat o indemnizaţie de concediere de peste 73.000 de euro (mai mult de 12 milioane de yeni).

Condamnat în primă instanţă, sentinţa bărbatului a fost iniţial anulată în apel, instanţa hotărând că pedeapsa era excesivă. Însă joi, Curtea Supremă a dat dreptate oraşului şi a restabilit pedeapsa iniţială, considerând că un astfel de comportament ca cel de care a dat dovadă şoferul ar putea submina încrederea publică în sistem şi în buna gestionare a serviciului de transport public.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La momentul incidentului, un grup de cinci pasageri a urcat în autobuz şi a trebuit să plătească 1.150 de yeni. Şoferul a cerut apoi grupului să depună 150 de yeni în monede în cutia de colectare şi a acceptat în mână o bancnotă de 1 000 de yeni (echivalentul a şase euro) pe care nu a declarat-o.

Deşi filmat, bărbatul, care a fost mustrat de mai multe ori pentru diverse incidente, conform hotărârii judecătoreşti, a încercat să nege faptele în timpul unei discuţii cu superiorul său.

„Fiecare şofer de autobuz lucrează singur şi gestionează bani publici. Am luat foarte în serios acest act de deturnare de fonduri”, a declarat vineri pentru AFP Shinichi Hirai, un oficial al biroului de transport public din Kyoto.