În România astăzi este ultima zi în care starea de urgență instituită la data de 18 mai 2020 mai este valabilă.

Odată cu încetarea stării de alertă începând de miercuri, 9 martie, universitățile vor reveni la activități didactice cu prezență fizică, iar acolo unde nu este posibil, Senatul universitar poate decide o perioadă de tranziție de la sistemul online la cel față în față, potrivit unei note transmise de ministerul Educației din România.

„Ministerul Educatie a emis o Nota conform căreia începând cu 09.03.2022, instituțiile de învățământ superior vor reveni la activități didactice cu prezență fizică. În situația în care acest fapt nu este posibil imediat, în vederea asigurării calității actului educațional, în funcție de specificul activităților desfășurate și în raport cu contextul actual (cazările studenților în căminele studențești, reconfigurarea orarelor etc), universitățile pot decide, în baza autonomiei universitare garantată de Constituția României, cu asumarea răspunderii publice, prin hotărâri ale Senatului universitar, o perioadă optimă de tranziție de la sistemul online la activități cu prezență fizică, având obligativitatea recuperării activităților didactice până la sfârșitul semestrului al II lea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rectorii universităților din România așteptau o soluție din partea ministerului Educației, după anunțul acestuia de luni potrivit căruia odată cu renunțarea la starea de alertă se va renunța la predarea online.

„Mesajul că trebuie să ne întoarcem clasic este un mesaj bun, doar că întoarcerea nu trebuie să fie un haos, trebuie să o facem într-o maniera organizată, nu cu heirup-ul. Legislația este destul de ambiguă în sensul ăsta, sunt interpretări diferite, o să aștept să văd o interpretare oficială nu doar o declarație a domnului ministru, dar noi am prefera să mergem pe varianta în care întoarcem gradual.

Vă dau un exemplu: noi trebuie să schimbăm orarul, cazarea studenților în cămin, pentru că până acum au fost mai puțini studenți într-o cameră, dacă se revine clasic trebuie să schimbăm întreaga organizare a căminelor. Este problema studenților care nu au loc în cămin și trebuie să își caute cazare în oraș, trebuie să își facă actele. Sunt foarte lucruri practice pe care trebuie să le rezolvăm. Repet, aștept să văd interpretarea oficială a ministerului dar noi dăm recomandarea șiministerului să mergem cu această perioadă de tranziție”, a declarat Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

Întrebat ce mesaj are pentru studenții UBB, acesta a răspuns:

„Studenții noștri să știe că dacă nu au primit un mesaj de la noi, continuăm cum suntem acum. Când vom face schimbarea, vom face anunțul.”

La rândul său, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București a declarat că această trecerea „va fi greu de făcut de pe o zi pe alta”

Acesta a explicat că trebuie modificate orarele, organizate amfiteatrele, cazarea studenților.

În prezent, studenții de la Politehnica București învață în sistem hibrid – laboratoarele se fac fizic, cursurile online.

Procurorii cer modificarea și agravarea învinuirii aduse fostului președinte Igor Dodon în dosarul „sacoșa neagră”. Solicitarea vine după examinarea unor probe și audierea martorilor în cadrul procesului, iar apărarea a cerut o lună pentru a analiza noua ordonanță a acuzatorilor.

Potrivit procurorului de caz, Petru Iarmaliuc, noul episod de acuzare vizează o înregistrare video din 7 iunie, în care apar Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc. În imaginile respective nu apare celebra sacoșă neagră, însă procurorii susțin că discuția dintre cei doi ar indica solicitarea unei noi sume de bani. Deși înregistrarea se afla de la început în materialele dosarului, procurorii spun că au solicitat modificarea învinuirii abia acum, după examinarea suplimentară a probelor în instanță.

„Au stat probele prezentate inclusiv suplimentar și referitor la 161 de persoane decedate care în perioada lunii iunie-iulie au fost întocmite din numele acestor persoane bonuri de plată ca ar fi achitat cotizații și 585 de persoane care, la data întocmirii cotizațiilor, erau plecate peste hotare”, a declarat Petru Iarmaliuc.

Astfel, acuzarea face referire și la probe privind presupuse cotizații achitate în numele unor persoane decedate sau plecate peste hotare.

Igor Dodon respinge acuzațiile. Fostul șef al statului susține că procurorii nu ar avea probe suficiente și califică dosarul drept unul politic. Dodon afirmă că procesul durează de mai bine de patru ani și susține că materialul video prezentat de acuzare drept probă-cheie nu ar fi original și ar fi fost modificat. Acesta mai afirmă că înregistrarea ar fi fost prezentată selectiv și că pista audio ar fi fost suprapusă peste imaginile video.

Aceste afirmații sunt contestate de concluziile unei expertize prezentate anterior în dosar: potrivit informațiilor publice despre examinarea efectuată de experți ai Centrului Național de Expertize Judiciare, în înregistrările analizate nu au fost identificate urme de montare sau manipulare. Dodon mai susține că acuzarea s-ar baza pe declarațiile unor persoane loiale lui Vladimir Plahotniuc și spune că autoritățile încearcă să tergiverseze procesul.

„Acum, când dosarul a ajuns la etapa finală, iar eu urma să dau declarații, procuratura schimbă brusc formularea acuzării”, a afirmat fostul președinte.

Totodată, Dodon l-a criticat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea, susținând că acesta ar manifesta lipsă de imparțialitate și anunțând că avocații săi analizează posibilitatea unei noi cereri de recuzare. Apărarea a solicitat timp pentru examinarea noii învinuiri, iar următoarea ședință este programată pentru 3 noiembrie.

Igor Dodon este judecat în dosarul „sacoșa neagră” pentru mai multe acuzații, inclusiv corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat. El neagă toate acuzațiile.