1. FRUCTELE DE PĂDURE

Fructele de pădure sunt o alegere excelentă, hrănitoare, care pot opri pofta de zahăr. Au un gust dulce, dar conținutul ridicat de fibre înseamnă că au o cantitate redusă de zahăr. Acest lucru le transformă într-o alegere excelentă atunci când pofta de zahăr este legată de obiceiul de a mânca dulce, mai degrabă decât de foame.

De exemplu, s-ar putea să poftești dulciuri în timp ce te uiți la televizor. În plus, fructele de pădure sunt bogate în compuși vegetali și au puternice proprietăți antioxidante și antiinflamatorii.

2. CIOCOLATĂ NEAGRĂ

Ciocolata este unul dintre cele mai consumate alimente atunci când apare pofta de zahăr. Cu toate acestea, dacă simțiți că vă este poftă de ciocolată, puteți face o alegere mai sănătoasă alegând ciocolata neagră. Ciocolata neagră este cea care conține peste 70% cacao. De asemenea, conține compuși vegetali sănătoși cunoscuți sub numele de polifenoli.

Unele studii au arătat că efectele antioxidante și antiinflamatorii ale acestor polifenoli pot ajuta la îmbunătățirea sănătății inimii. Cu toate acestea, la fel ca ciocolata obișnuită, ciocolata neagră conține zahăr și grăsimi, deci este mai bine să te limitezi la câteva pătrățele pentru a-ți satisface pofta.

4. CARTOFI DULCI

Cartofii dulci sunt nutritivi, dulci și foarte sățioși. Acestea conțin în principal carbohidrați, dar și fibre și o serie de vitamine și minerale, inclusiv vitamina A, vitamina C și potasiu. Unii oameni au poftă de zahăr deoarece nu mănâncă suficient pe tot parcursul zilei.

Includerea în dietă a unei surse de carbohidrați, cum ar fi cartofii dulci, poate combate acest lucru adăugând calorii la mesele voastre, oferindu-vă, în același timp, acel gust dulce.

5. FRUCTE

Fructele sunt „dulciurile” naturii! Este adevărat că fructele au zahăr, dar nu este același lucru cu zahărul procesat și rafinat pe care îl găsiți în majoritatea deserturilor. Cu toate acestea, cea mai bună alegere pentru dinții tăi sunt fructele cu aciditate scăzută, precum banane, căpșuni, pepeni sau piersici.

Pentru fructe cu o cantitate mai mare de zahăr optați pentru mango și struguri. Le puteți combina și cu iaurt grecesc.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.