Estonia intenționează să construiască aproximativ 40 de kilometri de șanțuri antitanc de-a lungul graniței sale sud-estice cu Rusia, în decursul următorilor doi ani.

Este vorba despre un proiect de fortificare a graniţelor şi de consolidare a apărării statelor baltice. Operaţiunile au început deja, scrie Le Figaro.

„Avem deja un obstacol natural important în nord-estul Estoniei, râul Narva, şi în est, lacul Peipus. În sud-est, pentru a opri inamicul, planul prevede construirea a 40 de kilometri de şanţuri antitanc. Adică pe toată lungimea frontierei, acolo unde este necesar”, a declarat Ainar Afanasjev, locotenent-colonel în cadrul Statului Major General al Forţelor de Apărare Estoniene.

Aceste instalaţii ar trebui să fie gata „până la sfârşitul anului 2027”, potrivit locotenent-colonelului.

„Ar trebui să dispunem, de asemenea, de 600 de buncăre, deja săpate în sol sau cel puţin instalate în apropierea locaţiilor lor iniţiale”, a continuat el.

În sud-estul ţării, lângă satul Vinski, situat de-a lungul frontierei cu Rusia, la jumătatea distanţei dintre Letonia şi lacul Pskovskoe, proiectul este deja vizibil. Un şanţ antitanc de jumătate de kilometru lungime a fost săpat recent în faţa gardului de delimitare care separă Estonia de Rusia.

ERR relatează, de asemenea, că şanţurile vor fi săpate de acum înainte în interior faţă de acest gard, unde sunt deja instalaţi dinţi de dragon şi sârmă ghimpată.

„Anul acesta, se preconizează construirea a două baze fortificate: una în nord-estul Estoniei, cealaltă în sud-estul Estoniei, cuprinzând până la 14 buncăre”, a declarat Armin Siilivask, şef de proiect în cadrul departamentului de achiziţii al Centrului de Investiţii pentru Apărare.

Toate eforturile Estoniei, doar pentru a câștiga timp

Zona de apărare prevăzută la frontiera de est se va întinde pe aproximativ 100 de kilometri lungime şi 40 de kilometri adâncime, pornind de la frontiera terestră.

Majoritatea acestor lucrări se concentrează în zone unde frontiera ruso-estonă traversează terenuri puternic împădurite, necesitând astfel o supraveghere sporită (cea mai mare parte a frontierei estice a Estoniei se întinde de-a lungul cursurilor de apă).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste noi instalaţii trebuie să servească la întârzierea avansului forţelor inamice şi la câştigarea de timp în cazul unei incursiuni ruseşti.

Deşi Ministerul Apărării din Estonia a subliniat absenţa unei ameninţări militare imediate, acesta a insistat asupra importanţei pregătirii, justificând astfel efortul de fortificare a frontierei sale.

În luna mai a acestui an, Lituania a anunţat, la rândul său, că va aloca 1,1 miliarde de euro pentru consolidarea frontierei sale cu Rusia şi Belarus, în special cu mine antitanc.

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia