Estonia intenționează să construiască aproximativ 40 de kilometri de șanțuri antitanc de-a lungul graniței sale sud-estice cu Rusia, în decursul următorilor doi ani.

Este vorba despre un proiect de fortificare a graniţelor şi de consolidare a apărării statelor baltice. Operaţiunile au început deja, scrie Le Figaro.

„Avem deja un obstacol natural important în nord-estul Estoniei, râul Narva, şi în est, lacul Peipus. În sud-est, pentru a opri inamicul, planul prevede construirea a 40 de kilometri de şanţuri antitanc. Adică pe toată lungimea frontierei, acolo unde este necesar”, a declarat Ainar Afanasjev, locotenent-colonel în cadrul Statului Major General al Forţelor de Apărare Estoniene.

Aceste instalaţii ar trebui să fie gata „până la sfârşitul anului 2027”, potrivit locotenent-colonelului.

„Ar trebui să dispunem, de asemenea, de 600 de buncăre, deja săpate în sol sau cel puţin instalate în apropierea locaţiilor lor iniţiale”, a continuat el.

În sud-estul ţării, lângă satul Vinski, situat de-a lungul frontierei cu Rusia, la jumătatea distanţei dintre Letonia şi lacul Pskovskoe, proiectul este deja vizibil. Un şanţ antitanc de jumătate de kilometru lungime a fost săpat recent în faţa gardului de delimitare care separă Estonia de Rusia.

ERR relatează, de asemenea, că şanţurile vor fi săpate de acum înainte în interior faţă de acest gard, unde sunt deja instalaţi dinţi de dragon şi sârmă ghimpată.

„Anul acesta, se preconizează construirea a două baze fortificate: una în nord-estul Estoniei, cealaltă în sud-estul Estoniei, cuprinzând până la 14 buncăre”, a declarat Armin Siilivask, şef de proiect în cadrul departamentului de achiziţii al Centrului de Investiţii pentru Apărare.

Toate eforturile Estoniei, doar pentru a câștiga timp

Zona de apărare prevăzută la frontiera de est se va întinde pe aproximativ 100 de kilometri lungime şi 40 de kilometri adâncime, pornind de la frontiera terestră.

Majoritatea acestor lucrări se concentrează în zone unde frontiera ruso-estonă traversează terenuri puternic împădurite, necesitând astfel o supraveghere sporită (cea mai mare parte a frontierei estice a Estoniei se întinde de-a lungul cursurilor de apă).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste noi instalaţii trebuie să servească la întârzierea avansului forţelor inamice şi la câştigarea de timp în cazul unei incursiuni ruseşti.

Deşi Ministerul Apărării din Estonia a subliniat absenţa unei ameninţări militare imediate, acesta a insistat asupra importanţei pregătirii, justificând astfel efortul de fortificare a frontierei sale.

În luna mai a acestui an, Lituania a anunţat, la rândul său, că va aloca 1,1 miliarde de euro pentru consolidarea frontierei sale cu Rusia şi Belarus, în special cu mine antitanc.

Italia a decis să prelungească cu încă 15 zile controalele la frontiera cu Spania, menținând suspendarea temporară a regulilor Schengen pentru călătorii care sosesc de pe teritoriul spaniol. Roma invocă situația din exclava spaniolă Ceuta și persistența unor probleme de securitate, scrie Digi24.

Ministerul italian de Interne a anunțat miercuri că măsura vizează în continuare frontierele aeriene și maritime și se aplică persoanelor care sosesc din Spania.

Decizia de prelungire a controalelor a fost luată ca urmare a „situației actuale din exclava spaniolă Ceuta și, în special, ținând cont de persistența problemelor esențiale deja identificate”, a transmis Ministerul de Interne de la Roma.

Suspendarea regulilor Schengen la frontiera cu Spania a fost introdusă inițial pe 31 iulie, pentru o perioadă de o lună, în urma crizei migranților din Ceuta.

De atunci, măsura a mai fost prelungită de două ori, de fiecare dată cu câte 15 zile. Noua decizie a autorităților italiene extinde controalele pentru încă 15 zile.

Madridul a răspuns măsurilor adoptate de Roma prin introducerea unor controale aleatorii asupra călătorilor care sosesc din Italia.