Ministerul de Interne estonian nu intenționează să repatrieze cu forța bărbații ucraineni care au vârsta de recrutare și care se află în mod legal în țară, dacă le expiră pașapoartele. Acest lucru a fost declarat de consilierul departamentului de cetățenie și politică de migrație al Ministerului de Interne, Anneli Viks, citat de ERR, relatează European Pravda.

Viks a spus că mobilizarea este o chestiune care privește statul și cetățenii săi.

„Ministerul de Interne nu are niciun plan pentru repatrierea forțată a cetățenilor ucraineni care locuiesc legal în Estonia, care au fugit din cauza războiului, inclusiv a cetățenilor ucraineni care fac parte din grupul țintă al posibilei mobilizări ucrainene”, a menționat ea.

La data de 26 aprilie, 6.500 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani aveau permisiunea de a locui în Estonia pe baza protecției temporare.

Potrivit lui Viks, dacă cetățenii ucraineni aflați la vârsta mobilizării nu-și mai pot schimba pașapoartele expirate cu unele noi la ambasada ucraineană, aceștia își vor pierde capacitatea de a călători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Absența unui document de călătorie valabil nu limitează posibilitatea de a solicita sau de a prelungi un permis de ședere (inclusiv pe baza protecției temporare). Procedura actuală permite, de asemenea, identificarea sau confirmarea identității pe baza altor dovezi. Cu toate acestea, un străin nu poate solicita o viză în absența unui document de călătorie autentic”, a declarat oficialul.

Până la sfârșitul lunii aprilie, aproximativ 31.000 de ucraineni care au fugit din calea războiului aveau permise de ședere valabile în Estonia pe baza protecției temporare.

#Anneli Viks #Estonia #ucraineni

Contractele pe termen lung ar putea oferi Republicii Moldova mai multe posibilități de negociere a prețului și a condițiilor de achiziție a gazelor naturale. Fostul vicepremier Andrei Spînu consideră că, pentru anul viitor, autoritățile ar trebui să schimbe abordarea privind procurarea gazelor, după lecțiile învățate în ultimii ani. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Potrivit lui, contractele pe termen lung permit negocierea unor clauze flexibile, inclusiv amânarea plăților sau reducerea volumelor în anumite situații, în funcție de evoluția pieței.

„Moldova niciodată aproape nu a avut un contract pe termen lung. Nici măcar cu Gazpromul. Chiar dacă socialiștii și Dodon încearcă să aiurească un pic, nu a avut, pentru că acel contract era renegociat în fiecare an. Era pe un an de zile”, a declarat Andrei Spînu.

Fostul vicepremier a comentat și contractul cu România pentru gazele din perimetrul Neptun Deep, care ar urma să intre în vigoare de anul viitor. El a spus că nu cunoaște clauzele acestuia, dar speră că acordul nu va fi legat exclusiv de cotațiile de pe piață, ceea ce ar face ca Republica Moldova să plătească, în esență, același preț de piață.

Spînu a afirmat că experiența ultimilor patru ani, începând din 2021, ar trebui să determine autoritățile să fie mai bine pregătite pentru eventualele schimbări de pe piața energetică.

În opinia sa, una dintre probleme a fost lipsa unei abordări preventive în achiziția gazelor, bazată pe presupunerea că situația va rămâne stabilă.

„Eu cred că a fost un fel de ignoranță. Știți cum la noi? Lasă că o să fie bine. Lasă că o să trecem”, a menționat acesta.

Andrei Spînu consideră că autoritățile ar trebui să analizeze din timp evoluțiile pieței și să identifice soluții pentru a cumpăra gaze la prețuri mai avantajoase, fără a miza exclusiv pe faptul că situația va rămâne favorabilă.