Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, va prezenta joi, 29 ianuarie, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE de la Bruxelles, o propunere care vizează interzicerea intrării în spațiul Schengen a persoanelor care au servit în armata rusă și au participat la operațiuni militare în Ucraina, transmite Politico.

„Consiliul analizează o nouă propunere din partea Estoniei, care vizează împiedicarea personalului militar rus care a participat la luptele din Ucraina să intre în Uniunea Europeană. Există îngrijorarea că, după realizarea păcii în Ucraina, mii de soldați experimentați, mulți cu cazier judiciar, ar putea ajunge în UE”, a declarat publicația, citând un diplomat estonian.

Diplomatul a menționat că aproximativ un milion, sau cel puțin sute de mii de bărbați, au luptat sau continuă să lupte în Ucraina, și a subliniat că, odată întorși, mulți dintre aceștia ar putea contribui la creșterea criminalității, fiind anterior ispășiți pentru condamnări și amnistiați pentru participarea la război.

Oficialii estonieni au mai atras atenția că, după începerea conflictului ruso-ucrainean, numărul vizelor turistice acordate rușilor a scăzut inițial, dar a crescut în 2025 la aproximativ 500.000, majoritatea emise de Franța, Italia, Grecia și Spania. Estonia consideră că, pe lângă aspectul moral, aceasta reprezintă și o problemă de securitate.

„Dacă mii de foști soldați ruși care au luptat în Ucraina și au experiență în omucideri, manipularea armelor și explozibililor ajung printre turiștii ruși din zona Schengen, acest lucru va reprezenta o amenințare directă pentru țările europene”, a explicat ministrul de externe, Tsahkna.

„Suntem obligați să protejăm securitatea cetățenilor și a societății noastre. Personalul militar cu experiență în luptă, inclusiv cei cu opinii antieuropene trimiși pe front din închisoare, nu au ce căuta într-o Europă liberă”, a adăugat ministrul estonian.

Oficialii au mai precizat că interdicția de vize ar trebui să fie preventivă și să descurajeze participarea rușilor la război, având în vedere că actualul Cod Schengen nu impune solicitantului să declare serviciul militar sau implicarea în operațiuni militare în Ucraina. Estonia a introdus deja o interdicție pentru 261 de cetățeni ruși care au luptat în Ucraina, iar extinderea măsurilor necesită modificarea reglementărilor UE privind vizele, în consultare cu Comisia Europeană și Consiliul UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 23 octombrie, UE a aprobat al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include restricții privind circulația diplomaților ruși în UE, cu o perioadă de tranziție de trei luni.

#Estonia #militari ruși #război Ucraina #Spațiul Schengen

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.