Pe măsură ce Republica Moldova își continuă drumul aderării la Uniunea Europeană, un domeniu-cheie de interes național este modernizarea sistemului său de gestionare a deșeurilor. În conformitate cu standardele de mediu ale Uniunii Europene, acest efort va îmbunătăți semnificativ serviciile de colectare a deșeurilor și va crea un viitor mai durabil pentru țară.

Cu sprijinul Uniunii Europene, al cooperării internaționale dintre Austria și Germania, autoritățile locale din orașul Iargara și comunele Cazangic, Sărățica Nouă, Sărata Nouă, Tigheci și Băiuș implementează planurile lor de îmbunătățire a serviciilor de gestionare a deșeurilor solide și alimentarea cu apă și canalizare. Aceasta include dezvoltarea unor mici măsuri de infrastructură, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la protecția mediului, conectarea familiilor vulnerabile la serviciile publice, îmbunătățirea calității serviciilor, informarea și implicarea comunității în procesul decizional. Ca rezultat, 13.000 de locuitori din aceste zone vor beneficia de un mediu mai curat și acces la apă.

Pentru a susține acest obiectiv crucial, un set de echipamente importante de management al deșeurilor a fost predat Primăriei Iargara, cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA), prin intermediul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”.

Proiectul din Iargara abordează în mod specific ineficiențele de colectare și sortare a deșeurilor. Pentru a răspunde acestor provocări, Primăria Iargara a primit o donație substanțială de echipamente de management integrat al deșeurilor. Această donație a inclus:

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

o autospecială (autogunoieră) pentru eficientizarea colectării deșeurilor
o furgonetă pentru operațiunile logistice
un buldoexcavator pentru a gestiona depozitul de deșeuri
diverse echipamente operaționale pentru gestionarea deșeurilor.

În plus, au fost puse la dispoziție aproape 5000 de coșuri de gunoi de diferite dimensiuni și culori pentru a încuraja locuitorii să adopte practici de sortare a deșeurilor la domiciliu. Valoarea echipamentelor donate ajunge la 280.000 de euro.

În aceeași zi, un certificat de grant cu o valoare totală de 180.000 de euro a fost înmânat unui ONG local selectat, cu scopul de a îmbunătăți prestarea serviciilor publice locale în cele șase comunități selectate din raionul Leova.

Angajamentul Republicii Moldova pentru un mediu curat Ministrul Mediului al Republicii Moldova, Sergiu Lazarencu, a subliniat importanța unui mediu curat și a unui sistem funcțional de gestionare a deșeurilor pentru sănătatea publică, dezvoltarea economică și respectarea drepturilor fundamentale ale omului în cadrul ceremoniei de predare a echipamentelor de gestionare a deșeurilor către Primăria Iargara.

„Cele 6 localități care au aplicat la acest proiect ne demonstrează că primăriile pot găsi soluții practice pentru gestionarea deșeurilor, chiar și atunci când fondurile sunt limitate și mă bucur că cei peste 13000 mii de locuitori vor avea servicii de salubrizare calitative și respectiv, localități mai curate și un trai mai confortabil.

Le sunt recunoscător partenerilor de dezvoltare care prin astfel de proiecte de finanțare nu doar că ne ajută să avem sate și orașe mai curate, dar sprijină eforturile Guvernului de a construi infrastructura necesară pentru a rezolva problema deșeurilor în Republica Moldova și crea avem un mediu, mai curat, mai sustenabil și mai sănătos”, a declarat Lazarencu.

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a felicitat programul „EU4Moldova: Comunități Locale” ca fiind o piatră de temelie pentru construirea unui viitor mai luminos și îmbunătățirea serviciilor publice critice, în special gestionarea deșeurilor la nivel local. El a subliniat importanța colaborării și o responsabilitate comună pentru păstrarea unui mediu mai curat:

„Programul „EU4Moldova: Comunități Locale” se concentrează pe îmbunătățirea serviciilor publice cruciale, precum sanitația și gestionarea deșeurilor, așa cum vedem astăzi aici, la Iargara”, a declarat ambasadorul Mažeiks.

„Deșeurile pot deveni o resursă în sine, trimiterea deșeurilor la groapa de gunoi ar trebui să fie ultima soluție. Colectarea eficientă a deșeurilor, separarea, reciclarea și depozitarea responsabilă a deșeurilor sunt sarcini fundamentale pentru conservarea mediului și a sănătății noastre, îmbunătățind calitatea vieții cetățenilor din întreaga țară. Cooperarea și efortul comun a celor șase autorități publice locale este de remarcat în acest proiect demonstrativ, precum și spiritul de colaborare dintre Uniunea Europeană, statele sale membre și Moldova privind aceste inițiative importante de ordin social și de protecție a mediului”, a spus șeful Delagației UE în Republica Moldova.

Ambasadorul Mazeiks a subliniat, de asemenea, angajamentul Uniunii Europene față de viitorul verde al Moldovei prin diverse inițiative, precum programele EU4Moldova și EU4Environment. Aceste programe oferă ajutor financiar, expertiză tehnică și sprijin pentru
consolidarea capacităților de răspuns la provocările de mediu și de promovare a practicilor durabile în Moldova.

Stella Avallone, Ambasadoarea Republicii Austria în Republica Moldova, a subliniat angajamentul Austriei de a sprijini dezvoltarea Republicii Moldova prin intermediul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”. Această inițiativă se concentrează pe abilitarea
comunităților locale prin îmbunătățirea serviciilor publice și a infrastructurii de apă, salubritate și gestionare a deșeurilor.

Ambasadoarea Avallone a descris experiența vastă a Austriei în gestionarea durabilă a deșeurilor ca o resursă valoroasă pentru colaborare. Ea remarcat schimbul de cunoștințe, programele de consolidare a capacităților și campaniile de sensibilizare a populației ca potențiale domenii de parteneriat pentru îmbunătățirea practicilor de gestionare a deșeurilor în Moldova.

„În numele Republicii Austria, este onoarea mea să mă aflu astăzi aici pentru a marca un efort de colaborare care este foarte promițător pentru viitorul Moldovei: programul „EU4Moldova: Comunități Locale”. Această inițiativă, finanțată de Uniunea Europeană cu cofinanțare din partea Austriei și a altor parteneri (BMZ și Polish Aid), recunoaște importanța comunităților locale în dezvoltarea fundamentală a Moldovei. Austria este mândră să contribuie cu expertiza sa în gestionarea durabilă a deșeurilor la acest program și credem că schimbul de cunoștințe, consolidarea capacităților și campaniile de sensibilizare a populației pot fi deosebit de utile pentru comunitățile locale”, a declarat diplomata.

Programul EU4Moldova: Comunități Locale este o inițiativă „Echipa Europa”, finanțată de Uniunea Europeană, guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei, care prioritizează îmbunătățirea nivelului de trai în raioanele Edineț, Strășeni și Leova. În orașul Iargara, raionul Leova, proiectul în cauză se axează pe îmbunătățirea managementului deșeurilor solide.

Acest program se extinde și în localitățile învecinate, inclusiv Tigheci, Băiuș și Sărata-Nouă, de care beneficiază peste 16.500 de persoane

#deseuri #EU4Moldova: Comunități Locale #Iargara #management #proiect

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.