Progresul Bosniei și Herțegovinei pe calea aderării la UE ar putea îngreuna luarea unei decizii de către liderii UE la summitul din această săptămână cu privire la Ucraina și Republica Moldova, transmite Euractiv.

În cadrul reuniunii liderilor UE de la Bruxelles de joi, 21 martie, Comisia Europeană urmează să prezinte un raport scris despre Bosnia și Herțegovina și să ofere evaluări orale privind Ucraina și Moldova. Potrivit publicației, se pare că discutarea acestei probleme la summit ar putea trena.

Rămâne de văzut cum va fi percepută recomandarea Comisiei Europene de a începe negocierile cu Bosnia și Herțegovina de către liderii europeni.

„Există încă o anumită incertitudine și această parte a textului este încă lăsată în afara parantezelor”, a spus un diplomat UE, comentând proiectul de decizie al summitului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bosnia este cu un pas în urma Ucrainei și Moldovei, iar începerea negocierilor de aderare la UE este condiționată de finalizarea unui număr de reforme. Comisia Europeană a recomandat Bosniei și Herțegovinei să înceapă discuțiile de aderare, iar președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că țara a făcut „pași impresionanți”.

Cu toate acestea, pentru unii observatori, măsura a fost o surpriză, deoarece un raport recent privind extinderea UE a remarcat progrese limitate în Bosnia, în special în domeniul reformelor electorale.

#aderare #Moldova #Ucraina #UE

Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters, transmite Agerpres.

În trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ”s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată”, a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat.

Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt.

În cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice.

În anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington.

După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal.

În trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam.

În schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam.

”Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul”, a spus el.

”Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată”, a explicat coordonatorul studiului.