Bulgaria va trece oficial la moneda euro pe 1 ianuarie 2026, după ce a primit aprobarea Uniunii Europene. Aceasta urmează să devină al 21-lea membru al zonei monedei unice.

Comisia Europeană a declarat că Bulgaria a îndeplinit criteriile stricte „menite să garanteze că o țară este pregătită să adopte euro și că economia sa este suficient de pregătită pentru a face acest lucru”, notează Libertatea.ro.

Banca Centrală Europeană a emis, de asemenea, un aviz pozitiv, salutând „dedicarea extraordinară a Bulgariei pentru realizarea ajustărilor necesare”. Totuși, această inițiativă a stârnit reacții negative din partea multor bulgari, protestele și sondajele recente arătând că aproape jumătate dintre cei chestionați se opun adoptării euro, temându-se de consecințe economice dureroase.

„Dacă Bulgaria aderă la zona euro, va fi ca și cum s-ar urca pe Titanic”, a declarat un înalt funcționar pensionat, pentru AFP, în cadrul unei recente manifestații în care se cerea menținerea monedei naționale, leva.

Potrivit sursei citate, Bulgaria a parcurs un drum anevoios până la aderarea la zona Euro: țara a fost afectată de tulburări politice, cu șapte alegeri în trei ani, ultimele având loc în luna octombrie 2024.

Aprobarea de către organul executiv al UE vine la 18 ani după aderarea Bulgariei la blocul comunitar. Această țară din sud-estul Europei a fost felicitată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu o populație de 6,4 milioane de locuitori, Bulgaria este cea mai săracă țară din bloc, dar a petrecut mai mulți ani pregătindu-și economia pentru aderarea la zona Euro. Bulgaria mai are nevoie de aprobarea miniștrilor de finanțe ai UE, care se așteaptă să-și dea sprijinul deplin în iulie, înainte de a adopta oficial euro, potrivit sursei citate.

#Bulgaria #Comisia Europeană #Euro

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.