Liderii politici ai Georgiei au semnat un acord politic major, astăzi, după săptămâni de mediere a Uniunii Europene. Prin urmare, prezentul articol de opinie este scris de cei care au inițiat și susținut această mediere – președintele Georgiei, Salome Zourabichvili și președintele Consiliului European, Charles Michel, analizând semnificația acordului pentru Georgia, UE și pentru relațiile UE-Georgia.

Pe măsură ce și-a recuperat independența în urmă cu 30 de ani, Georgia și-a reînnoit aspirația istorică de a se alătura familiei europene. Din 2004, Uniunea Europeană a răspuns prin deschiderea unui proces constant care a adus Georgia mai aproape de Europa de la Vecinătatea Europeană (2004) la Parteneriatul estic (2009). În ultimul deceniu, mișcarea s-a accelerat odată cu semnarea Acordului de asociere din 2014, care a inclus și o zonă de liber schimb, iar în 2017 s-a încheiat liberalizarea vizelor, permițându-le georgienilor să călătorească în UE fără vize pentru sejururi pe termen scurt. Conexiunile dintre Georgia și UE sunt mult mai profunde decât altădată, o realizare pe care nimeni nu ar fi putut să o considere atunci când țara s-a eliberat de sub stăpânirea sovietică în 1991.

Cu toate acestea, la începutul anului 2021, Georgia s-a confruntat cu un impas politic. Polarizarea latentă i-a pus pe partidele de la guvernare și opoziție unii împotriva altora. În ciuda eforturilor de facilitare ale UE și SUA, tensiunile s-au transformat într-o criză politică. Odată cu relansarea stabilității regiunii de conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan în toamna anului 2020, a devenit esențială consolidarea democrației și stabilității Georgiei. Cu sprijinul deplin al președintelui Georgiei, președintele Consiliului European a oferit medierea UE în cadrul dialogului politic relansat în timpul vizitei sale din Georgia din 1 martie.

Noi, președintele Georgiei și președintele Consiliului European, dorim să ne exprimăm profunda satisfacție că am văzut acest acord convenit și semnat de partidele de la guvernare și de opoziție. Acest acord pune capăt unei crize care ar fi putut perturba progresul democratic realizat în ultimele decenii și ar fi slăbit progresul Georgiei pe calea sa europeană. Prin dialog, conducere și compromis, liderii politici georgieni pun diferențele deoparte pentru binele mai mare al țării. Acest lucru a fost făcut într-un spirit cu adevărat european, reînviind imaginea Georgiei ca ancoră democratică în regiune. Criza politică s-a încheiat, trebuie să se susțină un angajament politic constructiv. Îi chemăm pe fiecare și pe toți să își respecte angajamentele.

Acest acord este un câștig pentru Georgia, poporul său și Uniunea Europeană.

O victorie pentru instituțiile democratice solide din Georgia

Cu sprijinul european, acest acord va aprofunda reformele instituțiilor țării. Procesul electoral va îndeplini cel mai înalt standard, iar reformele sistemului judiciar ar trebui să pună capăt oricărei politizări percepute a justiției.

Procedurile de partajare a puterii vor face din Parlamentul Georgian unul dintre cele mai pluraliste. Aceste schimbări nu numai că vor face democrația georgiană mai vibrantă, ci vor asigura că reformele sunt incluzive și viabile.

O victorie pentru oamenii din Georgia

Departe de feudele partizane, accentul se va îndrepta asupra îndeplinirii problemelor urgente cu care se confruntă țara: abordarea pandemiei, precum și a consecințelor sale economice și sociale; menținerea stabilității; investind în viitor. Georgienii au văzut că nu erau singuri pentru a depăși criza. Până în prezent, UE a fost cel mai mare donator al Georgiei, cu peste 200 de proiecte concrete în derulare și un buget total de 500 de milioane de euro. Banca Europeană de Investiții a investit aproximativ 1,85 miliarde de euro în dezvoltare economică, agricultură, educație și infrastructură.

Va urma un sprijin mai concret din partea Europei. Acordul – intitulat „Un drum înainte pentru Georgia” – deschide calea pentru o cooperare mai strânsă cu UE; sprijin financiar pentru a atenua lovitura recuperării post-COVID; participare sporită la programele UE; și o concentrare reînnoită asupra proiectelor de infrastructură fizică și digitală care pot crește conectivitatea Georgiei și a regiunilor Caucazului și Mării Negre cu Europa.

Un câștig pentru Uniunea Europeană

UE se poate baza pe un partener stabil, extrem pro-european, într-o regiune esențială pentru valorile, securitatea și conectivitatea Europei. Într-un moment în care peisajul regional este remodelat, Georgia contează mai mult ca niciodată.

Având în vedere interesele reciproce, UE și Georgia trebuie acum să aprofundeze în continuare punerea în aplicare a acordului de asociere și să consolideze în continuare cooperarea lor. Pe lângă agendele bilaterale, vom continua să lucrăm pentru un parteneriat estic reînnoit și aprofundat, care extinde domeniile de cooperare, crește sprijinul UE și extinde legăturile dintre popoarele noastre. În paralel, pentru a marca relația specială dintre UE și partenerii săi asociați din Parteneriatul estic, propunem să organizăm, în lunile următoare, o reuniune a liderilor, cu președinții Ucrainei și ai Republicii Moldova.

Într-un moment al presiunilor geopolitice crescute în regiune, nu există un răspuns mai bun decât demonstrația oferită recent de Europa și Georgia. Pe de o parte, sprijin politic decisiv european pentru o democrație mică, dar vibrantă și pentru a evita orice formă de destabilizare. Pe de altă parte, decizia Georgiei de a continua drumul ales către viitorul său euro-atlantic.

#Georgia #UE-Georgia #Uniunea Europeana

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.