Comisia Europeană pune la bătaie peste 150 de miliarde de euro pentru un plan ambițios care promite să formeze specialiști, să modernizeze educația și să atragă talente din întreaga lume, scrie stirileprotv.ro.

Altfel, Europa riscă să rămână fară forță de muncă. Deja, 4 din 5 companii mici și mijlocii, nu găsesc oameni pregătiți, iar aproape jumătate dintre tineri nu stăpânesc nici măcar noțiuni digitale de bază.

Europa se confruntă cu un deficit uriaș de specialiști, în tehnologie inginerie și inteligența artificială.

Comisia Europeană propune o strategie clară: până în 2030, vrea să crească numărul tinerilor care aleg să studieze științele exacte, să faciliteze recunoașterea diplomelor și să atragă specialiști din întreaga lume. Unul dintre obiective este reducerea analfabetismului digital și științific sub 15 la sută. De asemenea, Uniunea Europeană vrea să ofere mai multe oportunități de recalificare pentru angajați, astfel încât cel puțin 50 de milioane de oameni să aibă acces la noi competențe profesionale.

„Suntem în declin în ceea ce privește realizarea competențelor de bază ale tinerilor și ale adulților. Unul din trei, 33%, dintre adolescenți eșuează la matematica de bază. Așadar, situația este critică. Unul din patru, 25%, pică la științe. Aproape jumătate nu am competențe de bază. La adulți situația nu arată diferit și ei sunt în urmă în anumite domenii, cum ar fi competențe digitale”, a afirmat Roxana Mânzatu, vicepreședinetele Comisiei Europene.

Cu un apel pilot „Alege Europa”, Bruxelles-ul pregătește un buget de 22,5 milioane de euro pentru a atrage cercetători și profesioniști de top.

Pentru a acoperi lipsa specialiștilor în tehnologie, vor fi create Academii Europene pentru Competențe, unde viitorii angajați vor fi pregătiți în domenii precum inteligența artificială și energia verde.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #cursuri #Europa

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.