Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Europa se încălzește de două ori mai rapid decât restul planetei

29 Apr. 2026, 17:54
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
29 Apr. 2026, 17:54 // Actualitate //  Realitatea.md

Un nou raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială și Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu confirmă că anul 2025 a adus fenomene meteo extreme fără precedent. Raportul „Starea climei în Europa 2025” arată că acest continent se încălzește de peste două ori mai rapid decât media globală. Această tendință accelerată pune o presiune imensă asupra ecosistemelor, resurselor de apă și vieții de zi cu zi.

Temperaturile au atins valori record în aproape toată regiunea europeană, cel puțin 95% din continent înregistrând medii anuale peste valorile obișnuite. Valurile de căldură s-au extins până în regiunea sub-arctică, unde temperaturile au depășit 30°C timp de trei săptămâni la rând. În paralel, 90% din suprafața Europei a avut mai puține zile de frig extrem, temperaturile minime rămânând ridicate pe tot parcursul anului, transmite Antena 3 CNN.

Încălzirea rapidă a generat o scădere critică a stratului de zăpadă, care în luna martie 2025 a fost cu 31% sub media normală. Această pierdere este echivalentă cu suprafața totală a unor țări precum Franța, Italia, Germania, Elveția și Austria la un loc. Toate regiunile cu ghețari au pierdut din masă, Islanda raportând a doua cea mai mare topire din istoria sa documentată.

Calota de gheață din Groenlanda a pierdut 139 de miliarde de tone de gheață, fenomen care contribuie direct la creșterea nivelului mărilor. Pe lângă uscat, și oceanele au atins temperaturi record pentru al patrulea an consecutiv. Aproximativ 86% din apele europene au fost lovite de valuri de căldură marine, iar o proporție record de 36% au atins niveluri de intensitate severă sau extremă.

Resursele de apă ale continentului sunt într-o stare precară, 70% dintre râurile Europei având debite sub medie în 2025. Deficitul de apă a fost resimțit pe parcursul a 11 luni din an, afectând grav agricultura și consumul. De asemenea, umiditatea solului a scăzut drastic, anul 2025 fiind considerat unul dintre cei mai secetoși din ultimele trei decenii.

Seceta extinsă și temperaturile ridicate au creat condiții perfecte pentru incendii de vegetație devastatoare. În total, peste un milion de hectare de teren au ars, o suprafață mai mare decât cea a Ciprului. Acesta reprezintă un record absolut pentru Europa, emisiile de fum atingând, de asemenea, niveluri istorice, în special în țări precum Spania, Cipru sau Germania.

Biodiversitatea europeană este sub o presiune uriașă din cauza acestor schimbări bruște de temperatură și precipitații. Habitatele naturale sunt degradate de combinația dintre secetă, incendii și valuri de căldură, atât pe uscat, cât și în mări. Raportul subliniază că aceste evenimente climatice extreme sunt cauza principală a distrugerii ecosistemelor fragile de pe continent.

Deși furtunile și inundațiile au fost mai puțin extinse față de anii trecuți, ele au afectat în continuare mii de persoane. Riscurile pentru societate sunt amplificate de faptul că fenomenele extreme nu mai sunt izolate, ci se suprapun. Schimbările climatice forțează astfel o regândire a politicilor de protecție a populației și a mediului înconjurător.

Ca răspuns la aceste provocări, Europa a accelerat semnificativ tranziția către surse de energie curate. În anul 2025, energia regenerabilă a reușit să furnizeze aproape jumătate din totalul electricității consumate pe continent, respectiv 46,4%. Energia solară a jucat un rol esențial în acest mix, atingând un nivel record de participare de 12,5%.

Concluziile raportului indică faptul că reducerea gheții, seceta prelungită și recordurile de temperatură reprezintă noua realitate climatică a Europei. De la zonele arctice până la Marea Mediterană, impactul este vizibil în toate aspectele vieții. Adaptarea la aceste condiții extreme și continuarea tranziției energetice rămân prioritățile majore pentru a limita efectele viitoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!